CC BY
9INSTITUTIA
/ÎEDICO-SANITARÀ PUBLICÂ SPITALUL CLINIC DE TRAUMATOLOGIE §I ORTOPEDIE: ASCENSIUNEA PROFESIONALISMULUI ÎN ORTOPEDIE §I TRAUMATOLOGIE (STUDIU DOCUMENTAR)
Anatolie TARAN,
IMSP Spitalul Clinic de Traumatologie çi Ortopedie _Vasile TROFÄILÄ, jurnalist documentarist
Summary
The rise of professionalism in orthopedics and traumatology. Steps in time (documentary study)
Time unswervingly follow its course and here we are, on the 50th anniversery offoundation of the Republican Hospital of Traumatology, Orthopaedics and Prosthetics. Age is measured not only by years lived, but, first of all, by things done. Today, making a general overview, we can certainly say that the hospital, which started its activity in terms of a small dispensary, grew and became a modern medical facility, which now offer to the patients the most advanced European standards. In the past twenty years, in our institution were surgically treated over 70,000 patients and about 350,000 people where consulted by specialists. From the first days of its existence, our institution has exercised the crutial role in training, development and management of trauma & orthopedic service in Moldova.
Keywords: Republican Hospital of Traumatology, Orthopaedics and Prosthetics, 50th anniversery of foundation.
Резюме
Рост профессионализма в ортопедии и травматологии. Ступени развития во времени (документальное исследование)
Время неуклонно идет своим чередом и вот прошло 50 лет со дня основания Республиканской Больницы Травматологии и Ортопедии. Возраст измеряется не только годами жизни, но, во-первых и фактами. Сегодня, делая общий обзор, мы можем с уверенностью сказать, что больница начала свою деятельность с маленького диспансера, который в последующем прошел все этапы развития медицины в Молдове, вырос и превратился в современное медицинское учреждение, которое теперь предлагает пациентам самые современные европейские стандарты. За последние двадцать лет, в нашем учереждении хирургическое лечение получили более 70 тысяч пациентов, а консультативную помощь - около 350 тысяч нуждающихся. С первых дней своего существования, наше учреждение продолжает осуществлять свою главную роль в обучении, развитии и в управлении ортопедической и травматологической службой в Республике Молдова.
Ключевые слова: 50 лет со дня основания, Республиканская Больница Травматологии и Ортопедии.
La început a fost ideea generatä, dupä cum se stie deja, de marele savant si patriot Nicolae Testemitanu. Ea însâ a avut nevoie de un calcul stiintific, de promotori si de un real suport material. Si numai dupä o muncä asiduä a venit bucuria împlinirii. Care au fost etapele devenirii instituai medico-sanitare publice ce activeazä de o jumätate de secol? Cum a decurs evolutia ei? Cine au fost oamenii care au contribuit activ la materializarea ideii si la afirmarea institutiei? Vom încerca sä räspundem la aceste mtrebäri, consultând, în primul rând, documentele timpului, dar si prezentând destäinuirile înaintasilor.
Fabrica de proteze
Cätre 30 martie 1945, mcä pänä la sfârsitul räzboiului si victoria asupra fascismului german, în republicä se nu-märau 15.000 de invalizi, inclusiv peste 1.000 de invalizi de räzboi. Proiectul fabricii de proteze fusese elaborat de Comisariatul Norodnic al Asigurärii Sociale (CNAS), în frunte cu comisarul Anna Nikolaevna Varvaretkaia, care, mcä la 12 martie 1945, îl numise pe Vasile Efimenco, delegat de CC al PC(b)M, în functia de director al noii fabrici de proteze, stabilindu-i un salariu lunar de 1.200 de ruble.
În ziua de 30 martie 1945, SCN a adoptat Hotärärea nr. 290 Cu privire la organizarea fabricii de proteze a Comi-sariatului Norodnic al AsiguráriiSociale, în scopul„asigurärii invalizilor Marelui Räzboi pentru Apärarea Patriei cu proteze si mcältäminte ortopedicä". La 4 august 1945, CNAS a aprobat statutul fabricii, care prevedea cä ea va activa pe bazä de hozrasciot. Întreprinderea a fost mregistratä de stat la 6 august 1945. La 21 aprilie 1948, ea a fost denumitä Fabrica de proteze a Ministerului de Asigurare Socialá al RSSM si remregistratä pe adresa: or. Chisinäu, str. Smidt, nr. 118.
Urmätorul director al fabricii a fost Moisei Petrovici Kranker. La 29 decembrie 1949, el, printre alti membri ai comisiei de receptionare a lucrärilor de reparare, a semnat actul respectiv, iar la 2 februarie 1951 a fost destituit prin or-dinul ministrului. În calitate de director interimar a fost numit Fiodor P. Balin, inspector la ministerul de resort. Pe postul de inginer-sef s-au aflat Pavlovski, Vasile Belousov, Grigorie Moliruk. În calitate de director a fost numit V. I. Popovici.
La 12 iulie 1960, Sovietul Ministrilor al RSSM a adoptat Hotärärea nr. 297, conform cäreia Fabrica de proteze a fost subordonatä Ministerului Ocrotirii Sänätätii al republicii. În postul de director continua sä activeze V. I. Popovici.
Dispensarul de Traumatologie, Ortopedie si Protezare
Pânä în 1959, asistenta specializatä bolnavilor cu traume ale aparatului locomotor li se acorda numai în sectiile de
chirurgie ale spitalelor. La 12 august 1957, Ministerul Ocrotirii Sánátátii al Uniunii RSS a emis Ordinul nr. 125-m Cu privire la profilaxia traumatismului, ameliora-rea asisten¡ei traumatologice si ortopedice populapei.
În conformitate cu acest document, în 1959, la Spitalul Clinic Republican din Chisináu, pentru prima datá a fost deschisá o sectie de traumatologie pentru 40 de paturi-locuti, condusá de chirurgul Larisa lacunin. În 1961 a fost deschisá sectia de traumatologie cu 40 de paturi-locuri la Spitalul de Asistentá Medicalá de Urgentá din Chisináu. În 1963, aceastá sectie a fost suplimentatá cu 20 de paturi. Asa a fost pus începutul serviciului traumatologic în RSSM.
Prin Hotárárea nr. 297 din 12 iulie 1960 si Ordinul ministrului Ocrotirii Sánátátii al RSSM nr. 42 din 27 februarie 1961, pe baza Fabricii de proteze si a sectiei ei medicale se organizeazá Dispensarul Republican de Traumatologie, Ortopedie si Protezare, cu un stationar de 25 de paturi-locuri. El a devenit centrul organizational în acest domeniu. Primul medic-sef al Dispensarului a fost Serghei S. Strungaru.
Începând din luna iunie 1961, în fruntea Dispensarului s-a aflat medicul ortoped-traumatolog Boris StreleÇchi. Conform hotárárii de guvern din 21 noiembrie 1961, Dispensarului i s-a repartizat cládirea fostei fabrici de mánusi. În martie 1962 a în-ceput, parcial, reparaba capitalá. Cládirea urma sá fie eliberatá în totalitate doar la finele lui iunie 1962, iar reparaba sá fie terminatá cátre 1 decembrie 1962.
Medicul-sef, Boris StreleÇchi, informa instance ierarhic superioare cá în 1962 au început lucrárile de construye capitalá a unei noi cládiri a Dispensarului, cá, în legáturá cu necesitatea de a mári numárul de paturi, Comitetul de Stat pentru Construct si Comi-tetul de Stat pentru Planificare ale RSSM au permis Dispensarului sá modifice proiectul inicial al cládirii si, în loc de douá etaje, se vor construi trei. În 1962, edificiul era ridicat si acoperit. Lucrárile de finisare urmau sá fie efectuate în 1963 si darea cládirii în exploatare - la finele acelui an.
În 1963, statele de personal ale Dispensarului prevedeau salarizarea a 56 de angajati, inclusiv a 8 medici si 21,5 unitáti de personal medical mediu. Numele medicilor erau Boris StreleÇchi, Neonila C. Corlaban, Greza V. Bîstrova, Ivan F. Gridnev, Samuil B. Mironeanski, Valentina V. Kovalski, Elena N. Repin, Dumitru F. Bátcá. Toti aveau studii superioare.
La 18 februarie 1964, Ministrul Ocrotirii Sánátátii al RSSM, Nicolae Testemitanu, semneazá Ordinul nr. 36 Cu privire la modificareadenumirilorinstitupilor curative si de profilaxie. Paragraful 1, punctul „a" e formulat astfel:
„Întru executarea Ordinului ministrului Ocrotirii Sânâtâpi al URSS nr. 358 din 19 iulie 1962, a aduce în corespundere cu nomenclatorul aprobat al institupilor si a denumi în continuare:
a) Spitalul Republican de Traumatologie, Ortopedie si Protezare în loc de Dispensarul republican de traumatologie, ortopedie si protezare."
Spitalul Republican de Traumatologie, Ortopedie si Protezare (SRTOP)
ПРИКАЗ №_iA. /
ПО МИНИСТЕРСТВУ ЗДРАВООХРАНЕНИЯ МОЛДАВСКОЙ ССР * "
«рж*нне: _^ учреждения.
тж^ ;
В» исполнение Приказ* Ивяастр« тариитраимяя СССР йг Зов •■» lb иг-ли 1 года вриаеета а ооотввтстаав «
денно» яоменмвтурой /чоечввай и апраяь ia«MMII» î
в/ ^еапуваикшна Оодьнмцв »—>ц■ » »утимоиш
я про»• &лро»«кия. И«М РеапувляжяятжяЯ даопашсар травмам «агав, ортоп«т I протежировании ;
в/ РмпуФлниаввав иигиатрвнвмва бодьивца * \ / и.КооТю«ени/ и Реапуваиваявваи ■■щатрачасгая Зодшиц» i 2 /м.Курст/ аимтв Р»ВЦ|<1ВЧВЧ01> псвтоявврэдогвмвк>й «одьняци f 1 ■ р есцу Лмя ■■■■ им » иитонавроивгвчмкоа вфльиш]
9 2 .
1TO- » IM r 90.000— I9BT I
Initial, spitalul dispunea de 25 de paturi-locuri. În anul 1965, capacitatea lui a crescut pânâ la 110 paturi-locuri. În functia de medic-sef îsi continua activitatea B. Streletchi.
Constructia clädirii noi a spitalului cu 3 etaje pe strada Academiei, nr. 11, îi fusese încredintatâ Direc-tiei de constructii nr. 1 (DC-1) din Chisinäu. Dar ea nu fäcea fatä sarcinilor. În 1964, DC-1 a valorificat doar 159,6 mii ruble, sau 41,9% din investitiile capitale alocate. Din aceastä cauzä, clädirea nu a fost datä în exploatare nici în trimestrul III, nici în trimestrul IV al anului, dupä cum prevedea planul. A fost datä în folosintä doar în 1965. Dupä finisarea blocului cu 3 etaje, în 1966, au fost deschise 3 sectii spitalicesti:
1) Traumatisme recente sau acute, 40 de paturi, sef sectie - Constantin Cozub, apoi Boris Dontov;
2) Ortopedie si protezare, 40 de paturi, sef sectie - Dumitru Bätcä;
3) Ortopedie si traumatisme pediatrice, 30 pa-turi, sef sectie - Vera Vucolov.
Ministrul Ocrotirii Sänätätii al RSSM, Nicolae Testemitanu, scria în adresa organelor de condu-cere ale republicii: „Darea în exploatare în prima jumätate a anului 1965 a Spitalului Republican de Traumatologie si Ortopedie cu 110 de paturi, precum si constructia celui de-al doilea bloc al spitalului, vor servi drept bazä pentru deschiderea unui Institut de Ortopedie, Traumatologie si Protezare".
SRTOP - epicentru al traumatologiei si ortopediei din Moldova
Deja la 6-8 decembrie 1965, conform Ordinu-lui nr. 253 al Ministrului Ocrotirii Sánatá^ii Nicolae Testemitanu, în incinta SRTOP s-a desfásurat primul seminar cu medicii traumatologi si ortopezi din republicá.
La 31.01.1966, Ministrul Ocrotirii Sánátátii al RSSM N. Testemitanu a semnat un ordin prin care determina obiectivele si perspectivele dezvoltárii serviciului în urmátorii ani. În ordin se subliniazá cá SRTOP, condus de Boris StreleÇchi, are misiunea sá analizeze, sá organizeze si sá dirijeze dezvoltarea serviciului respectiv în republicá.
La 29 iunie 1966, Sovietul Ministrilor al RSS Mol-dovenesti a adoptat Hotárárea nr. 328 cu privire la construya unei cládiri noi pentru ateliere si crearea sectorului experimental.
Spitalul de Traumatologie si Ortopedie (STO) al Ministerului Ocrotirii Sánátátii al RSSM
La 9 iunie 1975, Ministrul Ocrotirii Sánátátii al RSS Moldovenesti, Chiril Draganiuc, a emis Ordinul nr. 397, prin care modifica denumirea a 20 de instituai medicale din Moldova. La punctul 1.14 citim:
„Spitalul Republican de Traumatologie, Ortopedie si Protezare se va numi Spitalul de Traumatologie si Ortopedie al Ministerului Ocrotirii Sánátápi al RSSM si, în corespundere cu scrisoarea nr. 02-8/229 din 24 aprilie 1975 a Ministerului Ocrotirii Sánátápi al URSS, va fi pástrat ca institupe de sine státátoare pe contul bu-getului republican, stabilindu-i-se statele de personal medical si de altá destinape conform normativelor de state în vigoare ale secpilor traumatologico-ortopedice ale staponarelor spitalicesti".
Atelierele de proteze, prin Ordinul nr. 558-70 din 27.08.1975 al ministrului Ocrotirii Sánátátii al RSSM, au fost transferate în subordonarea Ministerului Asigurárilor Sociale al RSSM.
În octombrie 1977, ni s-au transmis cládirile în care IMSP SCTO activeazá si în prezent. Cátre 1 ianua-rie 1978, în republicá a crescut considerabil numárul paturilor de profil ortopedic si traumatologic - páná la 1.465 - pe contul deschiderii sectiilor specializate în spitalele orásenesti si raionale. Functionau deja sectii de traumatologie de sine státátoare nu numai în orase, ci si în centrele raionale Briceni, Dubásari, Cahul, Camenca, Orhei, Rezina, Râbnita, Râscani, Slobozia si Soroca. Asistenta medicalá în cazurile de traumá se acorda 24 din 24 de ore în cabinetele, sectiile si punctele traumatologice, chirurgicale si de asistentá urgentá din toate orasele si raioanele republicii.
La 31 ianuarie 1978, Boris Streletchi a depus cerere si, prin ordinul ministrului Ocrotirii Sánátátii al RSSM, a fost eliberat din functia de medic-sef al STO,
râmânând sä activeze în calitate de medic ordinator în sectia nr. 1.
Câteva luni mai târziu, în postul vacant de me-dic-sef al STO a fost numit Nicolae I. Dolghi, transferat din functia de medic-sef al Spitalului central raional Ceadâr-Lunga.
În acelasi rästimp a fost initiatä constructia unui spital nou, la Malina Micä. În 1981 s-a reusit elaborarea argumentatiei tehnico-economice a proiectului.
Spitalul Clinic de Traumatologie si Ortopedie (SCTO)
În 1982, Spitalul de Traumatologie si Ortopedie, care servea, chiar de la începutul activitätii sale, ca bazä clinicä a Catedrei Traumatologie, Ortopedie si Chirurgie de Campanie, printr-un ordin al ministru-lui Ocrotirii Sänätätii, a fost denumit oficial Spitalul Clinic de Traumatologie si Ortopedie (SCTO), spune fostul medic-sef adjunct al institutiei Boris Dontov.
Pe data de 23 februarie 1983, a fost prezentat colectivului noul medic-sef al SCTO - Clementie Co-dreanu. Prin 1984, au început lucrärile de proiectare a noilor capacitäti ale SCTO la Malina Micä. Conform argumentärii tehnico-economice, elaborate pe timpul lui N. Dolghi, se prevedea edificarea unui complex spitalicesc cu 540 de paturi-locuri, unei policlinici pentru 500 de vizite pe zi, mcäperi pentru serviciile paraclinice si administrate. Prin 1990-1991, au demarat lucrärile de constructie a primei transe, care includea blocul Centrului de Leziuni Termice cu 70 de paturi si sectia Complicatii septice în ortopedie si traumatologie cu 50 de paturi, säli de operatie, policlinica.
În 1993, în fruntea SCTO a fost numit medicul Nicolae Mihul. Pe ordinea de zi a apärut în mod imperios problema pästrärii spitalului si a colectivului, care acumulase o bogatä experientä de muncä în domeniul ortopediei si traumatologiei.
La 28 martie 1995, Legislativul a adoptat Legea nr. 411, prin care a conturat structura si principiile fundamentale ale sistemului de ocrotire a sänätätii în tarä. Legea prevedea cä sistemul respectiv se constituie din unitäti curativ-profilactice, sanitaro-profilactice, sanitaro-antiepidemice, farmaceutice si de altä naturä. Legea a stabilit cä institutiile medi-co-sanitare pot fi publice sau private si cä institutia medico-sanitarä publicä se instituie prin decizia Ministerului Sänätätii si Protectiei Sociale, cum se numea el atunci, sau a administratiei publice locale. Pe data de 28.02.1998, Parlamentul a adoptat Legea nr. 1585-XIII cu privire la asigurarea obligatorie de asistentä medicalä.
La 23 mai 2003, a fost adoptatä Legea nr. 173, prin care Legislativul a introdus un sir de modificäri în legea din 1995. Ministerul de resort a fost denumit Ministerul Sänätätii al Republicii Moldova. Aceastä
lege prevede cä statul Republica Moldova le ga-ranteazä cetä^enilor säi apärarea intereselor lor în domeniul ocrotirii sänätätii prin sistemul asigurärilor obligatorii de asisten^ä medicalä. În articolul 20 al legii modificate se spune: „Asigurarea obligatorie de asistenfä medicalä reprezintä un sistem, garantat de stat, de apärare a intereselor popula^iei în domeniul ocrotirii sänätätii prin constituirea, din contul primelor de asigurare, a unor fonduri bänesti destinate acoperirii cheltuielilor de tratare a stärilor condi^ionate de survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau afec^iune)".
Men^ionäm cä, în aceastä perioadä, sec^iile de traumatologie si ortopedie de la majoritatea spita-lelor centrale raionale au fost închise, pästrändu-se numai cele din centrele jude^ene. Capacitatea spi-talului nostru a fost redusä pänä la 240 de paturi, baza lui tehnicä, materialä, precum si aparatajul sunt uzate si nu se reînnoiesc, cu mici excep^ii. În ultimii ani, s-au întreprins mäsuri legislative, economice, medicale pentru reformarea sistemului de sänätate. De la 1 ianuarie 2004, se implementeazä asigurärile obligatorii de asistenfä medicalä, se schimbä statutul instituÇiilor medicale. Astfel, 2003 a fost ultimul an al medicinei bugetare în Republica Moldova.
institufia Medico-Sanitara Publica Spitalul Clinic de Traumatologie si Ortopedie (IMSP SCTO)
Prin Ordinul nr. 379 din 25 noiembrie 2003 al Ministerului Sänätätii al Republicii Moldova, STO a fost reorganizat în InstituÇia Medico-Sanitarä Publicä Spitalul Clinic de Traumatologie §i Ortopedie (IMSP SCTO). Func^ia de medic-§ef a fost denumitä director general.
La 26 noiembrie 2003, prin Ordinul nr. 331 al Ministerului Sänätätii al Republicii Moldova, a fost aprobat statutul Instituai Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic de Traumatologie si Ortopedie. În pri-mävara anului 2010, Ministerul Sänätätii a anun^at un concurs pentru suplinirea func^iei de director general al IMSP SCTO. Au depus documentele doi pretenden^i. La 29 martie 2010, Ministrul Sänätätii al Republicii Moldova Vladimir Hotineanu a emis Ordinul nr. 42 cu urmätorul con^inut: „În temeiul articolului 4 alineat 2-prim al Legii ocrotirii sänätätii nr. 411 din 28 martie 1995, procesului-verbal din 24 martie 2010 al Comisiei de concurs pentru ocuparea func^iei vacante de director general al Spitalului Clinic de Traumatologie si Ortopedie, prevederilor punctului 8 al Regulamentului privind organizarea si func^ionarea Ministerului Sänätätii, structurii si efectivului-limitä ale aparatului central al acestuia, aprobat prin Hotärärea Guvernului nr. 777 din 27 noiembrie 2009, emit urmätorul ordin:
1. Dl Anatolie Taran, mvingätor în concurs, se numeste în func^ia de director general al Spitalului
Clinic de Traumatologie si Ortopedie, începând cu 29 martie 2010".
În luna martie 2011, în incinta unei clädiri renovate, a fost deschisä sectia nr. 3 Reabilitarea funcpona-lá în traumatologie si ortopedie,în care existä conditii bune pentru munca personalului medical si pentru acordarea asistentei medicale calitative pacientilor, în conformitate cu standardele sanitaro-epidemi-ologice. Sectia dispune de 20 de paturi, amplasate în trei saloane cu suprafata totalä de 111 m2, ceea ce corespunde normativelor în vigoare. 10 paturi sunt functionale, dotate cu bare de protectie. Sectia acordä tratament recuperator pacientilor cu maladii ale aparatului locomotor de origine posttraumaticä, degenerativ-distroficä, în statusuri postinterventii or-topedice chirurgicale dupä restabilirea continuitätii osoase, în deficiente de atitudine si aliniament, în deficiente cauzate de imobilizäri impuse cu sechele posibile: redori articulare, contracturi musculare si retractii musculoligamentare.
În luna septembrie 2012, în activitatea servi-ciului de vertebrologie a fost implementatä tehnica miniminvazivä de denervare a articulatiilor fasetare vertebrale cu utilaj medical de performantä, finantat din fondul de dezvoltare si modernizare a prestato-rilor publici de servicii medicale. Au fost efectuate primele 4 operatii.
Pe data de 28 martie 2013, în cadrul IMSP SCTO a fost inauguratä prima Bancä de tesuturi si celule umane din Moldova. La eveniment au fost prezenti Prim-Ministrul Republicii Moldova Vlad Filat, Ministrul Sänätätii Andrei Usatâi, directorul general al CNAM Mircea Buga, directorul Agentiei de Transplant Igor Codreanu, directorul general al IMSP SCTO prof. Anatolie Taran si alti savanti si colaboratori ai institutiei.
Au fost realizate un sir de mäsuri complexe, în-scrise în Planul strategic de dezvoltare a IMSP SCTO pentru perioada 2010-2017, care se incadreazä în cerintele Politicii Nationale de Sänätate. Este asigu-ratä realizarea standardului de bunä calitate. Sporeste numärul interventor chirurgicale cu aplicarea metodelor si procedeelor moderne avansate. Se respectä prevederile contractului cu CNAM referitor la acordarea asistentei medicale dupä profiluri. Cresc veniturile institutiei, ele formându-se din alocatiile CNAM, sumele obtinute de la serviciile contra platä, alocatiile Ministerului Sänätätii al Republicii Moldova si din alte surse, cum ar fi granturile.
Toate acestea, în opinia noasträ, demonstreazä concludent, cä instituya, desi pe parcursul a celor 50 de ani de existentä s-a confruntat cu greutäti enorme, cu pericolul periodic de a fi lichidatä, a progresat necontenit în albia profesionalismului, ceea ce îi asigurä în continuare bunul nume si recunostinta populatiei tärii noastre.
