CC BY
0CZU: 616.12-008.331.1-08
^^ DETERMINANTELE ^^ BIOPSIHOSOCIALE ALE ADERÂRII LA TRATAMENT ÎN HIPERTENSIUNEA ARTERIALÂ: REVIZIA LITERATURII
Rezumat
Cresterea aderarii la tratament în rândul pacientilor cu hi-pertensiune arteriala poate preveni dezvoltarea complicatiilor, scaderea mortalitatii si reducerea costurilor pentru în-grijire. Scopul reviziei literaturii a constat în identificarea publicatiilor privind determinantele biologice, psihologice si sociale asociate cu aderarea la tratament în rândul pacientilor cu hipertensiune arteriala pentru optimizarea tacticii terape-utice. A fost realizata cautarea surselor bibliografice în bazele de date PubMed, Google Scholar si Hinari. Strategiile de cautare contineau cuvintele-cheie „aderare", „hipertensiune arteriala", „biopsihosocial". Textul integral al studiilor a fost evaluat în baza variabilelor - scopul, metodologia, numarul de participanti si rezultatele cercetarii. Au fost identificate 1.232 de citari, 34 de articole au fost revizuite integral, 12 articole - incluse în review: sase review-uri sistematice si meta-analize, trei review-uri narative, un studiu de cohorta si doua studii transversale. Determinantele biologice asociate aderarii la tratament au fost: vârsta, sexul, factorii legati de boala; determinantele psihologice: atitudinea fata de boala si tratament, autoeficacitatea, perceptia bolii, convingerile despre boala si tratament, depresia, constientizarea în do-meniul sanatatii; determinantele sociale: suportul familial si social, statutul socioeconomic, venitul lunar, factorii legati de asistenta medicala, educatia, statutul civil, locul de resedinta. Aderarea la tratament în rândul pacientilor cu hipertensiune arteriala poate fi ameliorata prin utilizarea medicamentelor combinate într-un singur comprimat, îmbunatatirea relatiei medic-pacient, suportul familial si social, dezvoltarea pro-gramelor de educatie terapeutica pentru aceasta categorie de pacienti.
Cuvinte-cheie: aderare la tratament, hipertensiune arteriala, determinante biopsihosociale
Summary
Biopsychosocial determinants of treatment adherence in hypertension
Increasing adherence to treatment among patients with hypertension can prevent the complications, decrease mortality and the costs. The aim of the literature review was to identify publications on the biological, psychological and social determinants associated with treatment adherence among patients with arterial hypertension in order to optimize therapeutic strategies. Bibliographic sources were searched in the PubMed, Google Scholar and Hinari databases. The search strategies contained the key words - adherence, hypertension, biopsy-chosocial. The full text of the studies was evaluated based on the variables - aim, methodology, number of participants and results. 1,232 citations were identified, 34 articles were reviewed in full, 12 articles - included in the review: six systematic reviews and meta-analyses, three narrative reviews,
Alexandra TOPA
IP Universitatea de Medicinâ si Farmacie Nicolae Testemitanu
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2022.2(93).09
one cohort study and two cross-sectional studies. The biological determinants associated with treatment adherence were: age, sex, disease-related factors; psychological determinants: attitude towards illness and treatment, self-efficacy, perception of illness, beliefs about illness and treatment, depression, health awareness; social determinants: family and social support, socio-economic status, monthly income, factors related to medical assistance, education, civil status, place of residence. Adherence to treatment among patients with hypertension can be improved by using single-pill combination, improving the doctor-patient relationship, family and social support, developing therapeutic education programs for patients with hypertension.
Keywords: adherence to treatment, hypertension, biopsycho-social determinants
Резюме
Биопсихосоциальные детерминанты приверженности к лечению при артериальной гипертензии
Повышение приверженности к лечению у пациентов с повышенным артериальным давлением может предотвратить развитие осложнений, снизить смертность и затраты на лечение. Целью обзора литературы было выявление публикаций о биологических, психологических и социальных детерминантах, связанных с приверженностью к лечению у больных артериальной гипертензией, для оптимизации лечебной тактики. Поиск библиографических источников проводился в базах данных PubMed, Google Scholar и Hinari. Стратегии поиска содержали ключевые слова - приверженность, артериальная гипертензия, биопсихосоциальный. Полный текст исследований оценивался на основе переменных - цель, методология, количество участников и результаты. Выявлено 1.232 цитирования, 34 статьи проанализированы полностью, 12 статей включены в обзор: шесть систематических обзоров и метаанализов, три описательных обзора, одно когортное исследование и два перекрестных исследования. Биологическими детерминантами, связанными с приверженностью лечению, были: возраст, пол, факторы, связанные с заболеванием; психологические детерминанты: отношение к болезни и лечению, самоэффективность, восприятие болезни, представления о болезни и лечении, депрессия, осведомленность о своем здоровье; социальные детерминанты: семейная и социальная поддержка, социально-экономический статус, ежемесячный доход, факторы, связанные с медицинской помощью, образованием, гражданским статусом, местом жительства. Приверженность к лечению у пациентов с повышенным артериальным давлением можно повысить за счет применения комбинированных препаратов в одной таблетке, улучшения
отношений врач-пациент, семейной и социальной поддержки, разработки программ терапевтического обучения больных с повышенным артериальным давлением.
Ключевые слова: приверженность к лечению, артериальная гипертензия, биопсихосоциальные детерминанты
Introducere
Aderarea la tratament, conform Organizatiei Mondiale a Sánátátii (OMS), reprezintá „respectarea tratamentului de cátre pacient - luarea de medicamente, urmarea unei diete, si/sau executarea modifi-cárilor stilului de viatá in másura in care au fost conve-nite de furnizorul de servicii medicale" [15]. Aderarea la tratament in hipertensiunea arterialá este factorul determinant principal al succesului tratamentului. Nerespectarea recomandárilor este o problemá gravá care afecteazá nu numai pacientul, ci si sistemul de sánátate. Neaderarea la tratamentul medicamentos de cátre pacienti duce la agravarea substantialá a bolii, aparitia complicatiilor, decese, cresterea costurilor de ingrijire a sánátátii. ín meta-analiza realizatá de Lee E. et al. (2022), in care au fost implicati 27 de milioane de pacienti cu hipertensiune arterialá (HTA), a fost demonstrat cá pacientii care nu aderau la medicatia antihipertensivá au avut un control suboptimal al tensiunii arteriale, au dezvoltat complicatii ale hi-pertensiunii arteriale, au fost spitalizati pentru toate cauzele si a crescut mortalitatea pentru toate cauzele [19]. Nivelul ridicat de neaderare la alimentatia hipo-sodatá si neaderarea la medicatie au fost asociate semnificativ cu tensiunea arterialá necontrolatá [21]. Totodatá, complicatiile cauzate de hipertensiunea arterialá pot fi prevenite in 80% de cazuri, iar cresterea aderárii la tratamentul antihipertensiv medicamentos si nemedicamentos poate contribui la imbunátátirea managementului HTA [2].
ín India a fost realizat un studiu de modelare matematicá pentru a investiga cost-eficacitatea imbunátátirii managementului hipertensiunii ar-teriale, prin acoperirea cu tratament si aderarea crescutá la tratament. Peste 20 de ani, la o acoperire si aderare de 70%, interventia de control al hipertensiunii ar evita DALY de 1,68% si ar reduce costurile in general. Cresterea aderárii (in timp ce acoperirea fiind mentinutá constantá) a dus la o imbunátátire mai mare a economiilor de costuri, comparativ cu cresterea acoperirii (in acelasi timp mentinand constantá aderarea) [8].
Prevalenta globalá a neaderárii la tratamentul antihipertensiv in perioada 2010-2020 a constituit 27% - 40%, fiind mai ráspanditá in tárile cu venituri mici sau medii [19]. ín Iran prevalenta aderárii la tratamentul medicamentos (2000 - 2018) a fost estimatá la 33% [16]. ín Romania, la un numár de peste 5 milioane de hipertensivi, doar 39% urmeazá tratament si numai 7% urmeazá corect tratamentul
[1, 11]. în República Moldova 43,2% dintre persoa-nele diagnosticate cu HTA nu urmeazá tratament antihipertensiv [27].
Existá un sir de factori care determiná aderarea la tratamentul medicamentos în rândul pacientilor cu hipertensiune arterialá, acestia fiind descrisi în ca-drul conceptual dezvoltat de OMS si clasificati în cinci categorii, dupá cum urmeazá: factori socio-demogra-fici, legati de pacient, de terapie, de comorbiditáti si de sistemul de sánátate [24]. Abordarea în practica clinicá a factorilor care determiná aderarea la trata-ment include aplicarea modelul biopsihosocial si identificarea determinantelor biopsihosociale ale aderárii la tratament. Modelul biopsihosocial a fost dezvoltat în 1977 de cátre medicul psihiatru George Engel si reprezintá aplicarea definitiei sánátátii a OMS (starea de bine fizicá, psihicá si socialá, care nu se reduce la absenta bolii sau infirmitátii, 1978) [6] si reprezintá una din cele sase competente de bazá ale medicului de familie (WoNCA) [13].
Scopul reviziei literaturii a constat în identifi-carea publicatiilor privind determinantele biologice, psihologice si sociale asociate cu aderarea la trata-ment în rândul pacientilor cu hipertensiune arterialá pentru optimizarea tacticii terapeutice.
Material si metode
A fost realizatá revizia integrativá care prezintá evidente cu privire la determinantele biologice, psi-hologice si sociale ale aderárii la tratament în rândul pacientilor cu hipertensiune arterialá. Cáutarea sur-selor de informatii a fost realizatá în bazele de date PubMed, Google Scholar, si Hinari. Au fost folosite urmátoarele strategii de cáutare prin scrierea cuvin-telor-cheie: „adherence AND hypertension", „allintitle: adherence AND hypertension",„biopsychosocial OR holistic AND hypertension", „biopsychosocial AND adherence AND hypertension". Criteriile de includere a publicatiilor au fost: articol publicat în perioada ianuarie 2017 - septembrie 2022; studii privind aderarea la tratament în rândul pacientilor cu HTA si factorii asociati biologici, psihologici si sociali; tipul de studiu - review-uri ale literaturii, studii descriptive si observationale în cazul în care sunt dovezi noi despre factorii biologici, psihologici si/sau sociali asociati aderárii, care nu se contin în review-urile incluse; metodologie clará si explicitá; aderarea la tratament sá fie másuratá folosind instrumente validate; articole scrise în limba englezá. Criteriile de excludere: studii descriptive privind factorii biologici, psihologici si/sau sociali asociati aderárii la tratament în rândul pacientilor cu HTA care au fost incluse în review-uri sistematice si meta-analize; articolele care nu au metodologie sau aceasta este prezentatá inexplicit. Textul integral al studiilor a fost evaluat în baza variabilelor - scopul studiului, metodologia, numárul cumulat de participanti/
esantionul si rezultatele cercetarilor. Din informatia colectata au fost selectate evidentele privind factorii biologici, psihologici si sociali asociati cu aderarea la tratament in HTA, care, ulterior, au fost interpretate si prezentate luand in consideratie numarul, nivelul de evidenta si calitatea studiilor.
Rezultate
Au fost identificate in total 1232 de citari din bazele de date. Dupa eliminarea inregistrarilor duplicate si screeningului abstractelor, au fost revizuite integral 34 de articole.. Dupa screeningul textului integral, au fost incluse in acest review
integrativ 12 articole: sase review-uri sistematice si meta-analize (Gutie-rrez M.M. et al. [14], Tola Gemeda A. et al. [28], Barlian et al. [3], Shahin W. et al. [25], Parati G. et al. [22], Dhar L. et al. [10]), trei review-uri narative (Burnier M. et al. [5], Dalal J.J. et al. [7], Lopes S. et al. [20]), un studiu de cohortá (Wilder M. et al. [29]) si douá studii transversale (Woodham N. et al. [30], Eghbali M. et al. [12]). Numárul cumulat de participanti la studiu a fost de 1.206.003 pacienti cu hipertensiune arterialá. ín Tabelul 1 sunt prezentate datele literaturii privind factorii biologici, psihologici si sociali asociati cu aderarea la tratament in hipertensiunea arterialá.
Tabelul 1
Autorul Anul Scopul Tipul de studiu Criteriile de eligibilitate Esantionul
Gutierrez M.M. et al. [14] 2021 Prezentarea si sinteza constatarilor publicatiilor care au raportat factori care afecteaza aderarea la tratamentul medicamentos a pacientilor hipertensivi din Filipine Review sistematic Au fost incluse în studiu persoane cu vârsta de 18 ani si peste, de etnie filipineza, cu HTA si care au primit tratament antihipertensiv 21 668
Tola Gemeda A. et al. [28] 2020 Determinarea aderarii generale la tratamentul medicamentos antihipertensiv si factorii asociati cu aderarea la tratamentul medicamentos ín randul pacientilor hipertensivi adulti din Etiopia Review sistematic si meta-analizä Au fost incluse studii observationale care au raportat prevalenta si factorii asociati cu aderarea la medicamentele antihipertensive în rândul pacientilor adulti hipertensivi din Etiopia 4 938
Barlian et al. [3] 2021 Determinarea tendintei privind relatia dintre varsta, sex si nivelul de educatie cu aderarea la medicamente a pacientilor cu HTA Meta-analizä Meta-analiza relatiei dintre vârsta si aderarea la medicatie a pacientilor hipertensivi, dintre sex si aderarea la medicatie, între nivelul de educatie si aderare
Shahin W. et al. [25] 2021 Evaluarea impactului suportului social al pacientilor asupra aderarii la medicamente la pacientii hipertensivi Review sistematic Articolele au fost incluse daca: s-au concentrat pe sprijinul social; contin o metoda clara de masurare a aderarii la tratamentul medicamentos; s-au adresat asocierii sprijinului social si aderarii la medicamente si au inclus HTA 4 990
Parati G. et al. [22] 2021 Determinarea influentei combinatiei cu un singur comprimat (SPC) asupra aderararii ímbunatatite, persistenta si un control mai bun al TA ín comparatie cu combinatia echivalenta libera (FEC) la pacientii cu hipertensiune arteriala. Review sistematic Adulti cu vârsta > 18 ani diagnosticati cu HTA care au primit un regim de SPC comparabil cu cei care au primit un regim de FEC, masurând oricare dintre urmatoarele rezultate: aderarea la medicatie, persistenta pacientului la medicatie, atingerea tintelor TA si scaderea TA. Au fost incluse studii daca regimurile de tratament au fost identice sau au constat în combinatii recomandate de ESC/ESH si ACC/ AHA. 1 066 319
Caracteristicile initiale ale studiilor incluse în review-ul literaturii privind factorii biologici, psihologici si sociali asociati cu aderarea la tratament în hipertensiunea arterialá, 2022
Continuarea Tabelului l
Dhar L. et al. [10] 2017 Examinarea prevalentei neaderarii la medicatie în rândul pacientilor hipertensivi, precum si investigarea factorilor care afecteaza neaderarea la medicatie Review sistematic Aderarea la medicatia antihiper-tensiva masurata ín tarile ín curs de dezvoltare; identificarea factorilor legati de aderarea la medicatia antihiper-tensiva; adulti hipertensivi ínscrisi (18 ani si peste); publicatii ín limba engleza sub forma de articol cu text integral revizuit de colegi. 94 511
Burnier M. et al. [S] 2020 Discutarea situatiei specifice a pacientilor vârstnici hipertensivi în ceea ce priveste aderarea la tratament si consecintele acestuia Review narativ n/a
Dalal J.J. et al. [7] 2021 Discutarea dovezilor actuale privind aderarea la tratament în HTA si oferirea de sfaturi practice pentru evaluarea si adoptarea strategiilor de îmbunatatire a aderarii în India. Review narativ n/a 3 724
Lopes S. et al. [20] 2021 Identificarea factorilor determinant ai aderarii la activitatea fizica si de mentinere în rândul pacientilor cu HTA Review narativ n/a 6 149
Wood-ham N. et al. [30] 2018 Evaluarea aderarii medicale antihypertensive si identificarea factorilor asociati în rândul vârstnicilor cu HTA necontrolata în zona rurala, nord-estul Thailandei. Studiu transversal Pacienti cu HTA cu varsta cuprinsa íntre 60-79 de ani, din zona rurala, nord-estul Thailandei, cu antecedente de TA necontrolata continuu timp de trei vizite la spital. Participantii au fost diagnosticati cu HTA cu cel putin un an ínainte de efectuarea studiului. 408
Eghbali M. et al. [12] 2022 Evaluarea diferentelor în scorurile de autoîngrijire la pacientii cu nivel scazut si ridicat de suferinta psihologica si pacienti cu HTA controlata si necontrolata. De asemenea, a fost comparat scorul de suferinta psihologica în HTA controlata si necontrolata. Studiu descriptiv Persoana ín varsta de 18 ani sau mai mult care traieste ín Isfahan cu antecedente de HTA 252
Wilder M. et al. [29] 2022 Cuantificarea influentei determinantelor sociale ale sanatatii asupra aderarii la medicatia antihypertensive într-o populatie Medicaid Studiu de cohorta Participantii aveau varste cuprinse íntre 18 si 64 de ani la ínscriere, erau asigurati exclusiv de programul DC Medicaid si aveau acces la un telefon 3 044
Printre determinantele biologice asociate aderárii la tratament în rândul pacientilor cu hipertensiune arterialá, au fost identificate: vârsta, sexul, factorii legati de starea bolii si tratament. Din 12 studii, în 3 review-uri sistematice [3, 14, 2B] si în unul narativ [S] a fost evaluatá si determinatá aso-cierea dintre vârstá si aderare în rândul pacientilor cu HTA. Burnier M. et al. (2G2G) a ilustrat ipotetic relatia dintre vârstá si aderarea slabá în formá de
„U" (figura 1), deoarece aderarea la tratamentul medicamentos este mai buná la pacientii cu vârsta cuprinsá între 65 si 80 de ani în comparatie cu pacientii hipertensivi mai tineri (<50 ani). Cu toate acestea, la pacientii cu várstá Ínaintatá (>80 ani) si la cei foarte tineri (<40 ani) prevalenta neaderárii creste. [20]. Aceste rezultate sunt în concordantá cu rezultatele obtinute în celelalte studii incluse [3, 14, 28].
Non-adhererice (%) 100
80
60
40
20
30 40 50 60 70 80 Age (years)
Figura 1. Reprezentarea modificárilor procentului de neaderare la tratamentul medicamentos în functie de vârstâîn rândul pacientilor cu hipertensiune arterialá [5]
Printre determinantele biologice, factorii legati de starea bolii si de tratament (absenta simptomelor bolii, prezenta complicatiilor legate de hiperten-siunea arterialá), prezenta simptomelor (dureri musculare, obosealá, tulburári de somn), istoricul familial de hipertensiune arterialá, supravegherea neregulatá, controlul slab al tensiunii arteriale, prezenta comorbiditátilor, efectele adverse ale medicamentelor au fost asociati cu neaderarea la tratamentul medicamentos antihipertensiv [7, 10, 28 ]. Gutierrez M.M. et al., 2021, au sintetizat constatárile studiilor publicate din Filipine si au obtinut rezultate diferite în privinta influentei comorbiditátilor. Lipsa comorbiditátilor a fost asociatá cu o aderare slabá [14]. Parati G. et al., 2021, au constat într-un review sistematic cá terapia combinatá într-un singur comprimat duce la Ímbunátátirea aderárii si a persistentei în comparatie cu combinatia echivalentá liberá si poate duce la un control mai bun al tensiunii arteriale [22]. Asocierea aderárii cu sexul a fost examinatá în douá studii, într-un review sistematic (Tola Gemeda A. et al., 2020 [28]) si într-o meta-analizá (Barlian et al., 2021 [3]). Tola Gemeda A. et al. (2020) au arátat o asociere a sexului cu aderarea la tratamentul medicamentos. Trei studii incluse în review-ul sistematic au indicat cá pacientii de sex feminin au fost mai aderenti decât bárbatii [28]. în schimb, Barlian et al. (2021) nu au identificat nicio relatie între sex si aderarea la tratamentul medicamentos, în cadrul meta-analizei, în care au fost incluse 10 articole [3].
Printre determinantele psihologice care se asociazá cu aderarea la tratament în rândul pacientilor cu hipertensiune arterialá au fost - atitudinea fatá de boalá si tratament [28, 14], autoeficacitatea [20, 14], perceptia bolii [14], convingerile despre boalá si tratament [10], capacitatea cognitivá, depresia [5],
constientizarea scázutá in domeniul sánátátii [14]. Atitudinea negativá fatá de hipertensiunea arterialá a fost asociatá cu aderarea slabá la tratamentul medicamentos al pacientilor hipertensivi din Filipine, la fel ca si autoeficacitatea scázutá, perceptia scázutá, alfabeti-zarea si constientizarea scázutá in domeniul sánátátii, cunostintele scázute despre HTA, neconsecventa in regimul de tratament [14]. Din perspectiva modelului ecologic [9], determinantii intrapersonali, interpersonali, socioeconomici si de mediu - nivelul de activitate fizicá de bazá mai ridicat, autoeficacitatea, autoevaluarea sánátátii si nivelul de activitate fizicá al medicului este asociat pozitiv cu respectarea si intretinerea exercitiilor fizice la pacientii cu hipertensiune arterialá [20]. Neaderarea la medicatia antihipertensivá a fost asociatá cu convingerile cu privire la hipertensiune arterialá si ma-nagementul acesteia [10]. ín studiul transversal realizat de Eghbali M. et al., 2022, scorul de autoingrijire a fost mai mare la pacientii cu niveluri mai scázute de suferintá psihologicá [12]. iar Burnier M. et al., 2020, au constatat cá depresia si capacitatea cognitivá redusá sunt factori de risc pentru neaderare la varstnicii hipertensivi [5].
Determinantele sociale ale aderárii la tratament in randul pacientilor cu hipertensiune arterialá au fost evaluate in nouá studii [3, 7, 10, 14, 20, 25, 28, 29, 30], si anume: suportul familial [10, 25, 28, 30], suportul social [14, 20, 25], statutul socioeconomic [7, 10, 14, 29], venitul lunar [10, 28], factorii legati de asistenta medicalá (accesibilitatea serviciilor de sánátate, distanta fatá de unitátile sanitare, clinici si programe de specialitate pentru HTA, asigurarea medicalá, relatia pozitivá cu furnizorii de servicii de sánátate, costul medicamentelor) [7, 10, 14, 28], nivelul de educatie [14, 28], statutul civil [14] si locul de resedintá [28].
Sprijinul familial a arátat o asociere semnifica-tivá atat cu aderarea [25, 28], cat si cu neaderarea la tratamentul medicamentos la pacientii cu HTA [10], iar ingrijirea din partea unui membru al familiei a fost asociatá in mod semnificativ cu o aderare mai mare in randul varstnicilor dintr-o zoná ruralá [30]. Sprijinul familial si social a fost asociat pozitiv cu respectarea si intretinerea exercitiilor fizice la pacientii cu HTA [20]. Suportul social scázut a fost asociat cu o aderare slabá [14]. Statutul socioeconomic si venitul lunar redus au determinat neaderarea la medicatia antihipertensivá [7, 10], iar grupul de risc social a fost un predictor semnificativ al aderárii la medicatie [29]. Factorii legati de asistenta medicalá au arátat o asociere semnificativá cu aderarea la tratamentul medicamentos. Factorii care au crescut aderarea sunt accesibilitatea serviciilor de sánátate, clinici si programe de specialitate pentru HTA, asigurarea medicalá, relatia pozitivá cu furnizorii de servicii de sánátate [14]. Dalal J.J. et al., 2021, sugereazá cá relatia eficientá medic-pacient poate
ajuta la atingerea aderarii la interventiile legate de stilul de viatá [7].
Educatia este un factor social care a fost evaluat intr-un review sistematic si in douá meta-analize [3, 14, 28]. Tola Gemeda A. et al., 2020, au arátat o asociere semnificativá intre aderarea la tratamentul medicamentos in HTA si nivelul de educatie [28], iar in studiul realizat de Gutierrez M.M. et al., 2021, nivelul scázut de educatie a fost asociat cu o aderare slabá [14]. Pe de altá parte, rezultatele meta-analizei realizate de Barlian et al. nu au arátat nicio relatie intre nivelul de educatie si aderare [3].
Printre factorii socioeconomici care au demon-strat o asociere semnificativá cu aderarea la tratamentul medicamentos a fost locul de resedintá [28]. lar factorii asociati cu o aderare slabá au fost statutul civil - celibatar/á si somajul [14].
Au fost identificati factori asociati cu aderarea la tratament care nu pot fi incadrati in niciuna dintre determinantele biologice, psihologice sau sociale, si anume: cunostintele despre HTA si tratamentul acestei boli, lipsa de informatii despre medica-mentele primite, despre exercitiile fizice regulate si consumul de alcool, uitarea de a lua tratamentul [28]. Acesti factori sunt clasificati in baza modelului ecologic in factori legati de pacient si factori legati de starea bolii [28].
Discutii
ín acest review au fost evaluate determinan-tele biologice, psihologice si sociale ale tratamen-tului medicamentos si nemedicamentos in randul pacientilor cu hipertensiune arterialá. Existá dovezi insuficiente in privinta determinantelor asociate aderárii la tratamentul nemedicamentos care presu-pune schimbarea modului de viatá. Din 12 articole incluse in acest revizie a literaturii, doar intr-un studiu transversal si 2 review-uri narative au fost evaluate determinantele biologice, psihologice si sociale asociate cu aderarea la tratamentul nemedicamentos in HTA [7, 12, 20]. ín schimb, in privinta determinantelor biologice, psihologice si sociale ale tratamentului medicamentos existá dovezi [3, 5, 6, 10, 14, 22, 25, 28, 29, 30].
Tola Gemeda A. et al. (2020) si Dalal J.J. et al. (2021) au evaluat determinantele aderárii la trata-mentul antihipertensiv in baza a cinci categorii de factori descrisi de OMS in raportul din 2003„Aderarea la terapiile pe termen lung: Dovezi pentru actiune" [24]: factorii socio-demografici (varsta, suportul social, veniturile scázute, alfabetizarea, transportul etc.), factorii legati de pacient (negarea diagnosticului, perceptia severitátii bolii/impactul viitor, perceptia eficacitátii tratamentului, autoeficacitatea scázutá etc.), factorii legati de terapie (complexitatea trata-
mentului, efectele adverse, durata tratamentului), factorii legati de comorbiditáti (boli cardiovasculare comorbide, boli mintale, depresia, abuzul de droguri/ alcool, calitatea vietii) si factorii legati de sistemul de sánátate (relatia medic-pacient, epuizarea medicilor, lipsa cunostintelor etc.) [7, 28]. Lopes S. et al. (2021) au utilizat modelul ecologic pentru a evalua determinantele aderárii la activitatea fizicá si ale mentinerii in randul pacientilor cu HTA [20], descriindu-le in patru categorii de factori - intrapersonali, interper-sonali, factori institutionali si organizational^ factori comunitari si factori de politicá publicá [26]. Nu au fost identificate studii in care modelul biopsihosocial sá fie utilizat in evaluarea determinantelor aderárii la tratament. Hari Kusnanto et al. (2018) au revizuit implementarea modelului biopsihosocial in asistenta medicalá primará, intr-un review hermeneutic al literaturii. Astfel, au determinat cá progresul mode-lului biopsihosocial a fost lent, gandirea si abordarea biomedicalá fiind incá modelul dominant. Datoritá faptului cá schema de platá, orientárile clinice si indi-catorii de performantá sunt orientati biomedical, nu existá niciun stimulent pentru ca medicii sá adopte modelul biopsihosocial in practica lor, iar volumul de muncá si lipsa competentelor pot impiedica implementarea modelului biopsihosocial [18]. Eva-luarea determinantelor biopsihosociale permite atat identificarea factorilor care influenteazá aderarea la tratament, cat si stabilirea ariilor de optimizare ale tacticii terapeutice in hipertensiunea arterialá. Totodatá, trebuie mentionat faptul cá determinan-tele biologice, psihologice si sociale ale aderárii la tratament reprezintá un complex de interactiuni si interdependente relative, care nu pot fi divizate sau strict atribuite unei anumite categorii de determinante. Descrierea separatá a acestora faciliteazá intelegerea modelului biopsihosocial.
Varsta este determinanta biologicá care influenteazá aderarea la tratament, pacientii cu var-stá foarte inaintatá (>80 ani) si foarte tineri (<40 ani) aderá mai putin la tratamentul medicamentos [5], iar suportul familial creste aderarea in cazul grupului de pacienti varstnici [30]. Natura asimptomaticá a bolii este un factor care determiná neaderarea la trata-mentul medicamentos in hipertensiunea arterialá [7, 10]. lar programele speciale de educatie pentru pacientii cu HTA, relatia pozitivá cu furnizorii de servicii de sánátate pot spori nivelul de aderare la tratament in randul persoanelor <40 ani [14].
Prezenta comorbiditátilor influenteazá diferit aderarea la tratament. íntr-un studiu transversal realizat de Jankowska-Polanska B. et al. (2021), au fost evaluati factorii influenti in aderarea la regimul terapeutic la pacientii cu diabet zaharat de tip 2 si hipertensiune arterialá. A fost demonstrat faptul cá
nivelul de aderare a fost cel mai ridicat la pacientii cu diabet zaharat fárá HTA si foarte scázut la pacientii cu HTA coexistentá si diabet. O analizá a modelului de regresie liniará cu un singur factor a arátat cá prezenta hipertensiunii in sine are un efect pozitiv asupra aderárii la medicamente, in timp ce coexistenta diabetului si a hipertensiunii are un impact negativ semnificativ statistic asupra aderárii la tratamentul medicamentos antihipertensiv [17]. lar Gutierrez M.M. et al. (2021), au constat cá lipsa comorbiditátilor a fost asociatá cu o aderare slabá [14]. Terapia combinatá intr-un singur comprimat duce la imbunátátirea aderárii si a persistentei in comparatie cu combinatia echivalentá liberá si poate duce la un control mai bun al tensiunii arteriale [22].
Determinatele psihologice asociate aderárii la tratament in hipertensiunea arterialá au fost studiate insuficient. Doar in 5 studii au fost evaluate anumite aspecte psihologice, fárá a fi utilizate instrumente validate, rezultatele obtinute nefiind comparabile. Cu toate acestea, importanta determinantelor psihologice a fost argumentatá. Petit G. et al. (2018) au demonstrat faptul cá caracteristicile psihologice apar ca predictori puternici atat ai aderárii, cat si ai rezistentei la tratamentul medicamentos [23]. Succesul celor mai biologice dintre tratamente este influentat de factorii psihologici si sociali, precum este efectul placebo [4]. Aderarea la tratament in HTA poate fi imbunátátitá prin cresterea constientizárii pacientului in domeniul sánátátii, auto-eficacitátii, prin modificarea perceptiilor, convingerilor, atitudi-nilor fatá de boalá si tratament.
Printre determinantele sociale, suportul familial poate imbunátáti aderarea la tratament atat in randul pacientilor adulti, cat si al celor varstnici [20, 25, 28, 30]. Suportul familiei creste aderarea la tratamentul medicamentos in randul persoanelor peste 80 de ani, iar in randul persoanelor hipertensive suportul familiei poate imbunátáti respectarea si practicarea regulatá a exercitiilor fizice. Relatia pozitivá cu furnizorii de asistentá medicalá este un factor care poate imbunátáti aderarea la tratamentul medicamentos si nemedicamentos.
Concluzii
1. Determinantele biopsihosociale ale sánátátii pacientilor cu hipertensiune arterialá impun o abordare personalizatá in oferirea ingrijirilor medicale pentru sporirea gradului de aderare la tratament si obtinerea controlului bun asupra tensiunii arteriale.
2. Determinantele biopsihosociale asociate aderárii la tratament in randul pacientilor cu hipertensiune arterialá sunt: determinatele biologice - varsta, sexul, factorii legati de boalá; determinantele psihologice - atitudinea fatá de boalá si tratament, autoeficacitatea, perceptia bolii, convingerile despre
boalâ si tratament, depresia, constientizarea în domeniul sânâtâtii; determinantele sociale - suportul familial si social, statutul socioeconomic, venitul lunar, factorii legati de asistenta medicalâ, educatia, statutul civil, locul de resedintâ.
3. Conform autorilor publicatiilor analizate, aderarea la tratament în hipertensiunea arterialâ poate fi îmbunâtâtitâ prin cresterea suportului familial si social, utilizarea medicamentelor combinate într-un singur comprimat, îmbunâtâtirea relatiei medic-pacient, dezvoltarea programelor de educatie tera-peuticâ pentru pacientii cu hipertensiune arterialâ.
Declaratii de conflict de interese. Autorii declarâ lipsa conflictului de interese.
Declaratie de finantare. Studiul este realizat în cadrul Proiectului de cercetare de doctorat cu titlul: „Rolul determinantelor biopsihosociale în conduita personalizatâ a pacientilor cu hipertensiune arterialâ", anii 2020-2025, conducâtor stiintific Natalia Zarbailov, dr. st. med., conf. univ. Cercetarea este componenta proiectului 20.80009.8007.26„Pilotarea aplicârii principiilor medicinei personalizate în conduita pacientilor cu boli cronice netransmisibile" din cadrul Programului de Stat (2020-2023), conducâtor de proiect Ghenadie Curocichin, dr.hab.st.med., prof. univ., autoritatea contractantâ: Agentia Nationalâ pentru Cercetare si Dezvoltare.
Bibliografie
1. Apetrei E., Noul ghid european al hipertensiunii arteriale. Rev. Rom. Cardiol., 2007. 22(3): p. 183-184.
2. Ashok Kumar E. A., Jijiya Bai P. Role of blood pressure control in all acute cerebrovascular accidents with hypertension. iAiM, 2016; 3 (8): 111-125.
3. Barlian, Husaini, Akbar i., Arifin S., isa M. Meta-Analysis: Relationship of Age, Gender, and Education Level with Medication Adherence of Hypertension Patients. international Journal of Health and Medical Sciences. 2021;7.
4. Borrell-Carriô F., Suchman A. L. & Epstein R. M. (2004). The biopsychosocial model 25 years later: principles, practice, and scientific inquiry. Annals of family medicine, 2(6), 576-582. https://doi.org/10.1370/ afm.245.
5. Burnier M., Polychronopoulou E., Wuerzner G. Hypertension and Drug Adherence in the Elderly. Frontiers in Cardiovascular Medicine. 2020;7.
6. Constitution of the World Health Organization, American Journal of Public Health 36, no. 11 (November 1, 1946): pp. 1315-1323.
7. Dalal J., Kerkar P., Guha S., Dasbiswas A., Sawhney J., Natarajan S. et al. Therapeutic adherence in hypertension: Current evidence and expert opinion from india. indian Heart Journal. 2021;73(6):667-673.
8. Das H., Moran A. E., Pathni A. K., Sharma B., Kunwar A. & Deo S. (2021). Cost-effectiveness of improved hypertension management in india through increased treatment coverage and adherence: a mathematical modeling study. Global heart, 16(1).
9. Dept of Health and Human Services U. Theory at a Glance. A Guide For Health Promotion Practice (Second Edition). [Place of publication not identified]: Lulu Com; 2018.
10. Dhar L., Dantas J., Ali M. A Systematic Review of Factors influencing Medication Adherence to Hypertension Treatment in Developing Countries. Open Journal of Epidemiology. 2017;07(03):211-250.
11. Dorobantu M., Badila E., Dorobantu R. et al., Studiul SEPHAR - studiu de prevalenta a hipertensiunii arteriale $i evaluarea riscului cardiovascular în Romînia -partea a ii- a, Rezultate. Rev. Rom. Cardiol., 2006. 21: p. 179-189.
12. Eghbali M., Akbari M., Seify K., Fakhrolmobasheri M., Heidarpour M., Roohafza H. et al. Evaluation of Psychological Distress, Self-Care, and Medication Adherence in Association with Hypertension Control. international Journal of Hypertension. 2022;2022:1-7.
13. European Academy of Teachers in General Practice. (2005). The European Definition of General Practice/ Family Medicine. WONCA Europe. https://www.won-caeurope.org/page/definition-of-general-practice-family-medicine.
14. Gutierrez M., Sakulbumrungsil R. Factors associated with medication adherence of hypertensive patients in the Philippines: a systematic review. Clinical Hypertension. 2021; 27(1).
15. Ho P., Bryson C., Rumsfeld J. Medication Adherence. Circulation. 2009;119(23):3028-3035.
16. Jafari Oori M., Mohammadi F., Norouzi-Tabrizi K., Fallahi-Khoshknab M., Ebadi A. Prevalence of medication adherence in patients with hypertension in iran: A systematic review and meta-analysis of studies published in 2000-2018. ARYA Atheroscler. 2019 Mar;15(2):82-92. doi: 10.22122/arya.v15i2.1807. PMiD: 31440290; PMCiD: PMC6679658.
17. Jankowska-Polanska B., Swi^toniowska-Lonc N., Karniej P., Polanski J., Tanski W., Grochans E. influential factors in adherence to the therapeutic regime in patients with type 2 diabetes and hypertension. Diabetes Research and Clinical Practice. 2021;173:108693.
18. Kusnanto H., Agustian D., Hilmanto D. Biopsychosocial model of illnesses in primary care: A hermeneutic literature review. J Family Med Prim Care 2018;7:497-500.
19. Lee E., Poon P., Yip B., Bo Y., Zhu M., Yu C. et al. Global Burden, Regional Differences, Trends, and Health Consequences of Medication Nonadherence for Hypertension During 2010 to 2020: A Meta-Analysis involving 27 Million Patients. Journal of the American Heart Association. 2022; 11(17).
20. Lopes S., Félix G., Mesquita-Bastos J., Figueiredo D., Oliveira J., Ribeiro F. Determinants of exercise adherence and maintenance among patients with hypertension: a narrative review. Reviews in Cardiovascular Medicine. 2021;22(4):1271.
21. Macquart de Terline D., Kramoh K., Bara Diop i., Nhavoto C., Balde D., Ferreira B. et al. Poor adher-
ence to medication and salt restriction as a barrier to reaching blood pressure control in patients with hypertension: Cross-sectional study from 12 sub-Sa-haran countries. Archives of Cardiovascular Diseases. 2020;113(6-7):433-442.
22. Parati G., Kjeldsen S., Coca A., Cushman W., Wang J. Adherence to Single-Pill Versus Free-Equivalent Combination Therapy in Hypertension. Hypertension. 2021;77(2):692-705.
23. Petit G., Berra E., Georges C., Capron A., Huang Q., Lopez-Sublet M. et al. impact of psychological profile on drug adherence and drug resistance in patients with apparently treatment-resistant hypertension. Blood Pressure. 2018;27(6):358-367.
24. Sabaté E. Adherence to long-term therapies: evidence for action. Geneva, Switzerland: World Health Organization, 2003.
25. Shahin W., Kennedy G., Stupans i. The association between social support and medication adherence in patients with hypertension: A systematic review. Pharmacy Practice. 2021; 19(2):2300.
26. Smedley B., Syme S. Promoting health: intervention Strategies from Social and Behavioral Research (2000). Washington: National Acad. Press; 2002.
27. The World Health Organization. (2014). Prevalence of noncommunicable disease risk factors in the Republic of Moldova. STEPS 2013.
28. Tola Gemeda A., Regassa L., Weldesenbet A., Mer-ga B., Legesse N., Tusa B. Adherence to antihypertensive medications and associated factors among hypertensive patients in Ethiopia: Systematic review and meta-analysis. SAGE Open Medicine. 2020;8:205031212098245.
29. Wilder M., Zheng Z., Zeger S., Elmi A., Katz R., Li Y. et al. Relationship Between Social Determinants of Health and Antihypertensive Medication Adherence in a Medicaid Cohort. Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes. 2022; 15(2).
30. Woodham N., Taneepanichskul S., Somrongthong R., Auamkul N. Medication adherence and associated factors among elderly hypertension patients with uncontrolled blood pressure in rural area, Northeast Thailand. Journal of Health Research. 2018;32(6):449-458.
Alexandra Topa, doctorandä, Catedra de medicinä de familie, cercetätor stiintific stagiar, Laboratorul de geneticä, iP USMF Nicolae Testemitanu
tel.: +373 68208482
e-mail: alexandra.topa.fd@gmail.com
Acceptat spre publicare: 12.12.2022
