CC BY
3CARACTERUL MORFOLEZIONAL AL TRAUMELOR CRANIO-CEREBRALE PRODUSE CU OBIECTE CONTONDENTE
Eduard LUNGU, Gheorghe BACIU,
Catedra Medicinä Legalä, Universitatea de Stat de Medicina çi Farmacie Nicolae Testemtfanu
Summary
Morfological-lezional aspect of cranio-cerebral traumas due to blunt objects.
This work includes 2 groups of study: analytical-statistic (descriptive) and morphological, that consists of specific researches of traumatic actions on the head. In the first a group 698 cases of lethal craniocerebral traumas is analyzed, which were examined within the tana-thologycal department of the Center of Forensic Medicine, during the 1999-2001 period. Based on this group, there was determined the structure of lethal cranio-cerebral traumas due to blunt objects, there were established trauma particularities depending on the lezional character. The morphological study included 165 cases of lethal cranio-cerebral traumas selected and examined by the author within the period of2000-2010. Based on this group, there was researched the morphological lezional aspect of cranio-cerebral traumas due to blunt objects, depending on the mechanism of action, interaction surface of the object, specific place of interaction of the traumatic force and time of its occurrence. There were elaborated criterions of differential diagnosis of cranio-cerebral traumas depending on the characteristics of the trauma.
Keywords: cranio-cerebral traumas, simple fall, precipitations, landing surface, blunt object, limited and unlimited surface, interaction surface.
Резюме
Морфолезиональная характеристика черепно-мозговых травм, причинённых тупыми предметами
Работа основана на 2 группах исследования: аналитико-статистическая и морфологическая, включающая специфические исследования форм травматического воздействия на голову. В рамках первой группы проанализировано 698 случаев летальных черепно-мозговых травм, исследованных в танатологическом отделении ЦСМв период с 1999 по 2001 год. На основании этих исследований установлена структура летальных черепно-мозговых травм, причинённых тупыми предметами, оценены особенности травматизации в зависимости от характера повреждений. Морфологические исследования включили 165 случаев черепно-мозговых травм со смертельным исходом, отобранных и изученных автором в период с 2000 по 2010 год. На основании этих наблюдений были изучены специфические морфолезиональные характеристики черепно-мозговых травм, причинённых тупыми предметами, в зависимости от механизма воздействия, поверхности взаимодействия травматического объекта, места приложения силы и давности установленных повреждений. Были выработаны критерии дифференциальной диагностики черепно-мозговых травм в зависимости от характера травматизации.
Ключевые слова: черепно-мозговая травма, падение, падение с высоты, поверхность приземления, тупой предмет, ограниченная и неограниченная поверхность, поверхность взаимодействия.
Introducere
Actualmente, leziunile provocate prin ac^iunea obiectelor contondente ocupä un loc de frunte în structura traumatis-melor mecanice cu consecin^e letale, iar traumele cranio-cerebrale predominä esencial fa^ä de cele localizate în alte re-giuni ale corpului.
Mecanizarea continuä a vie^ii moderne, cresterea explozivä a traficului rutier au determinat ca numärul traumatismelor, în general, si implicit al celor cranio-cerebrale sä ajungä la cifre alarmante în toate {ärile lumii [2].
Leziunile cranio-cerebrale de^in pri-mul loc în categoria celor mai grave traumatisme, ceea ce se explicä prin faptul cä extremitatea cefalicä a corpului cu usurin^ä este expusä ac^iunilor agen^ilor mecanici, iar volumul lezional determinä consecin^ele efectului traumatic asupra corpului [1, 3].
Traumele capului, produse prin obiec-te contondente, se mregistreazä în cadrul diverselor forme de ac^iuni accidentale (prin cäderi, precipitäri, traume de transport etc.), precum si în infrac^iuni îndrep-tate împotriva vieÇii si sänätä^ii oamenilor [4, 7, 10].
Conform datelor prezentate de V. A. Kodin (1981, 1984), leziunile traumatice cranio-cerebrale produse prin obiecte contondente constituie 65-80% din totalitatea traumelor mecanice ale capului [5, 6]. În acelasi timp, O. A. Romodanovski (1998), O. V. Sajaeva (2008) indicä o incident de 39,6% a traumelor capului, produse prin obiecte contondente, dintre care cäderile simple constituie 26,4% [8, 9].
Modificärile morfolezionale în caz de traume ale capului, produse în rezultatul cäderii simple sau precipitärii, în mare mäsurä, sunt similare, msä se deosebesc prin efectele de producere, în special prin caracterul si volumul lezional, dependente de specificul suprafe^elor de aterizare si de al^i factori de risc.
Traumele cranio-cerebrale produse prin obiecte contondente cu suprafatä limitatä de interactiune reprezintä un interes deosebit pentru practica judi-ciarä, deoarece, în majoritatea lor, se produc în scop heteroagresiv, iar identificarea obiectului vulnerant constituie una dintre problemele primordiale ale medicinei legale.
Solutionarea acestor probleme întâmpinâ o serie de dificultäti legate de varietatea obiectelor contondente utilizate, de particularitätile suprafetei de aterizare, fapt ce a determinat oportunitatea studiului dat, pentru a determina cât mai exact mecanismele de producere si a prezenta probe pentru stabilirea circumstantelor în care a avut loc evenimentul.
Scopul cercetärii a constat în determinarea spe-cificului morfolezional si elaborarea criteriilor de diagnosticare a traumelor cranio-cerebrale produse prin obiecte contondente, în funche de mecanogeneza acÇiunii si particularitätile suprafetei de interactiune a obiectului vulnerant.
În conformitate cu scopul trasat, au fost definite urmätoarele obiective:
1. Estimarea structurii traumelor cranio-ce-rebrale cu consecinte letale, produse cu obiecte contondente.
2. Determinarea aspectului lezional al traume-lor cranio-cerebrale prin cäderi simple si precipitäri, în functie de caracterul suprafetei de aterizare si regiunea supusä traumatizärii.
3. Stabilirea specificului morfolezional al tra-umelor capului, produse prin obiecte contondente cu suprafata limitatä de actiune, în functie de forma suprafetei de interactiune a obiectului vulnerant.
4. Concretizarea caracterului morfologic macro-microscopic al leziunilor meningo-cerebrale, în functie de vechimea producerii traumei.
Materiale si metode de cercetare
t
Au fost cercetate multilateral douä loturi de studii: analitico-descriptiv (698 cazuri) si lotul cerce-tärilor lezional-morfologice (165 cazuri).
Studiul descriptiv, dupä volumul esantionului, a fost unul selectiv. Acesta a inclus 698 de cazuri de traume cranio-cerebrale letale, colectate din arhiva CML, pe perioada 1999-2001. Au fost supuse analizei circumstantele, structura si particularitätile traumelor cranio-cerebrale letale. Informadle privind acest lot au stat la baza selectärii celor mai frecvente forme de traumatizare a capului, supuse ulterior unei cer-cetäri aprofundate.
Studiulmorfologic a cuprins 165 de cazuri de traume cranio-cerebrale letale, pe perioada 2000-2010, examinate de autor în cadrul Sectiei de tanatologie Chisinäu, conform unui program special. Cercetärile au fost axate pe stabilirea caracterului lezional al tra-
umelor capului, produse prin obiecte contondente, cu suprafata nelimitatä de interactiune, în functie de specificul suprafetei de aterizare. Pentru aceasta, a fost selectat un lot de 132 cazuri, între care cäderile simple au constituit 98 cazuri, iar cäderile de la mäl-time - 34. Suprafete dure ale planului de aterizare au fost considerate: asfaltul, betonul si parchetul sau linoleumul de la domiciliu (în cazul cäderilor), iar la suprafata semidurä a fost referit solul.
Pentru concretizarea caracterului morfologic prin actiunea obiectelor contondente cu suprafata limitatä (ciocan etc.), au fost selectate si analizate 33 cazuri de actiuni agresive cu urmäri letale.
Pentru realizarea obiectivelor trasate si atinge-rea scopului propus, au fost utilizate urmätoarele metode de cercetare: de bazá - analiticä, clinicä, paraclinicä, macroscopicä in situ, histologicä, to-xico-narcologicä, medico-criminalisticä; metode suplimentare - macroscopicä dupä prelucrarea ter-micä, chimicä a preparatelor, stereomicroscopicä, reconstituire, fotografiere macro-microscopicä.
Rezultatele cercetärii
În baza examinärilor efectuate, am stabilit cä trauma cranio-cerebralä letalä a constituit 11,66% din numärul total al cadavrelor cercetate în cadrul Sectiei de tanatologie Chisinäu a Centrului de Medicinä Legalä pe perioada 1999-2001; 24,7% -din numärul total de cazuri de moarte violentä si 46,65% - din totalitatea traumatismelor mecanice. Este semnificativ faptul cä în structura traumelor cranio-cerebrale cu urmäri letale au prevalat cele produse prin cäderi simple si precipitäri, prezentând un evident polimorfizm lezional.
Am constatat cä în 74% cazuri traumele capului au fost produse ca urmare a cäderilor simple, iar 26% au rezultat din precipitare. Cäderile simple pe o suprafatä durä au fost stabilite în 73,5% din cazuri, iar în 26,5% planul de aterizare a fost semidur.
În cäderile simple, cel mai frecvent a fost supusä traumatizärii regiunea occipitalä (62,3%), ceva mai rar (27,5%) aterizarea s-a produs pe regiunea parie-to-temporalä a capului, iar regiunea frontalä a fost traumatä în doar 10,2% cazuri (tabelul 1).
Tabelul 1
Frecven¡a leziunilor diferitelor regiuni ale capului în functie de suprafa¡a planului de aterizare
Regiunea supusä traumatizärii Caracterul suprafetei de aterizare p Total
semidurä durä abs. %
abs. % abs. %
Occipitalä 18 62±9,17 43 62,3±5,83 >0.05 61 62,3
Parieto-temporalä 8 28±8,48 19 27,5±5,38 >0.05 27 27,5
Frontalä 3 10±5,67 7 10,2±3,64 >0.05 10 10,2
Total 29 100 69 100 98 100
Analizänd aspectul morfologic al leziunilor ca-pului produse ca urmare a cäderilor simple in funcCie de caracterul suprafeCei de aterizare, am determinat unele particularitäCi de diagnostic diferencial, speci-fice anumitor condiCii de traumatizare.
Dupä cum aratä rezultatele obCinute, in cäderile simple pe o suprafaCä dura, de regulä, s-au constatat excoriaCii cu edem al Cesuturilor moi adiacente; plägile contuze preponderent de formä liniarä, cu margini neregulate, excoriate, strivite; revärsärile sangvine epicraniene au avut caracter difuz, cu hotare delimitate, cuprindeau toatä grosimea lamboului cutanat. Fracturile oaselor craniene aveau forme liniare, duble, cominutive, cu färämiCarea Cesutului osos pe lamela externä. Hemoragiile subdurale si subarahnoidiene s-au localizat atät in regiunea loviturii, cät si in regiu-nea de contraloviturä, fiind de formä oval-neregulatä, mai pronunCate in regiunile contraloviturii.
La cäderi simple pe o suprafaCä semidura, excoriaCii am stabilit relativ rar, revärsäri sangvine epicraniene aveau dimensiuni mici, erau superficiale, cu hotare slab delimitate. Fracturile craniene - in formä de fisuri liniare, färä semne de färämiCare a structurii osoase. Hemoragiile subarahnoidiene in regiunea loviturii se prezentau in focare solitare, slab pronunCate, cu hotare bine conturate, iar in zona contraloviturii - manifestate prin acumuläri difuze de sänge, cu hotare slab delimitate.
ín cazul cäderilor de la inälCime, aspectul morfolezional al tuturor structurilor anatomice ale capului s-a deosebit esencial dupä volum si caracter. ín aterizäri pe o suprafaCä dura, Cesuturile moi din regiunea contactului primar s-au caracterizat prin plägi contuze, de formä liniar-neregulate, stelate sau neregulate, cu marginile de obicei strivite, excoriate, circumscrise de zone excoriate extinse. Concomitent, la o anumitä distanCä de locul impactului primar, s-au depistat plägi „rupte", produse prin acCiunea margi-nilor oaselor fracturate, avänd formä neregulatä si margini räsfränte in afarä.
La aterizäri pe o suprafaCä semidura, volumul lezional al Cesuturilor moi ale capului era mai redus, predominänd plägile contuze de formä liniarä si circumscrise de zone echimotice extinse.
ín cäderile de la inälCime, indiferent de duritatea planului de aterizare, s-au format fracturi deschise, cominutiv-infundate ale oaselor craniene in formä de „päienjenis". La nivelul contactului primar cu planul de aterizare, se formeazä sectoare de distrugere si färämiCare a substanCei compacte pe ambele supra-feCe ale osului, de formä triunghiularä sau poligonalä. De la nivelul fragmentului osos, in direcCie spre baza craniului se formau fracturi liniare-meridionale si ecuatoriale, cu multiple fragmente osoase, ce redau craniului aspectul de päienjenis.
Este semnificativ faptul cä fracturile méridionale, pe întregul lor traiect, au fost neîntrerupte, în timp ce fracturile ecuatoriale, în locul intersectärii lor cu cele meridionale, au format deplasäri specifice în formä de „treaptä" (vezi imaginea).
b c
În imagine: deplasarea specificá a fracturii ecuatoriale sub formá de„treaptá"în timpulinteracpuniicraniului cu locul de aterizare (a - linia de fracturá ecuatorialá, b - deplasarea fracturii ecuatoriale (fenomenul „fracturá în treaptá"), c - linia de fracturá meridionalá)
În viziunea noasträ, prezenCa acestui caracter morfologic specific poate servi drept criteriu pen-tru a diferencia deformarea generalä a capului de cea localä. Totodatä, „fractura în treaptä" poate fi consideratä un semn suplimentar de diagnosticare si diferenCiere a circumstanCelor de traumatizare a capului, fiind specific doar pentru precipitarea cu aterizare pe o suprafaCä nelimitatä, cu deformarea generalä a craniului.
Am stabilit cä caracterul lezional în cazul acCiunii traumatice asupra capului prin obiecte contondente cu suprafaCa limitatä (ciocan etc.), se deosebeste esencial de cel care se observä în cäderile simple si în precipitare. Aceasta se referä atât la procesul de deformare, cât si la volumul lezional. Astfel, la acCiunea obiectelor contondente cu suprafaCa limitatä predo-minä deformarea localä a capului. În egalä mäsurä s-au format fracturi craniene (35,8%), plägile contuze (31,6%) si leziunile meningo-cerebrale (24,7%).
La acCiunea obiectelor contondente de formä planä, au predominat esenCial plägile de formä ste-latä (74,1%), fiind urmate de cele liniare si de formä de semilunä, spre deosebire de obiectele de formä cilindricä sau cu muchie, când plägile de formä liniarä sunt cele mai frecvente.
ParticularitäCile morfologice ale plägilor se deosebesc în funcCie de suprafaCa de interacCiune a obiectului traumatizant (tabelul 2).
Tabelul 2
Caracterul morfologic alplágilor contuze in func¡ie de forma suprafetei de interactiune a obiectului vulnerant
Specificul plagii Forma suprafetei de interactiune a obiectului vulnerant
planä/sfericä alungitä (ci-lindricä) cu muchie
caracterul marginilor la capetele plagilor neregulate pe tot parcursul §i mai strivite pe centru relativ regulate relativ regulate
caracterul mar-ginilor la mijlo-cul plagilor strivire accentu-ata pe centru relativ uniforma relativ uniforma, cu striviri pe centru
localizarea pun-tilor tisulare haotic predominant la capetele plagilor situate la capete sau lipsesc
forma excoria-tiilor din jurul plagilor dreptunghiulara, ovala, rotunjita alungite, ovale benziforme, triangulare
caracterul mar-ginii excoria-tiilor regulata relativ regulata neregulata
Dupa cum demonstreaza datele ob^inute de noi, la ac^iunea obiectelor contondente de forma plana, plagile contuze s-au caracterizat prin margini neregulate pe tot traiectul lor, cu o localizare haotica a pun^ilor tisulare, iar excoria^iile din jurul plagii erau de forma ovala sau dreptunghiulara. In acelasi timp, la ac^iunea obiectelor de forma cilindrica si cu mu-chie, plagile s-au manifestat prin margini regulate, pun^ile tisulare preponderent localizate la capetele plagilor, iar excoria^iile din jurul lor aveau forma oval-alungita sau erau benziforme.
Fracturile oaselor craniene s-au format in toate cazurile examinate, iar in func^ie de specificul morfologic au avut urmatoarea structura: in 32,4% cazuri fracturile au fost infundate, in 22,05% - cominutive, 19,1% au fost liniare, cu afectarea ambelor lamele, 14,7% - fracturi in trepte, 8,8% - fracturi izolate, situate pe una din lamele (interna sau externa) si numai in 2,94% cazuri s-au inregistrat fracturi orificiale.
Anumite particularita^i caracteristice fracturilor oaselor craniene s-au inregistrat si in raport cu forma suprafetei obiectului contondent (tabelul 3).
La ac^iunea obiectelor contondente de forma plana sau cilindrica, preponderent s-au format fracturi infundate si cominutive, iar la loviri prin obiecte cu muchii au predominat fracturile infundate in pe-rimetrul unui sector izolat. Caracterul fracturilor se deosebea si in func^ie de suprafa^a osului (externa sau interna). Astfel, la ac^iunea obiectelor de forma plana, pe lamela externa se formeaza defecte osoase patrulatere sau dreptunghiular-rotungite, ceea ce nu se produce la ac^iunea obiectelor cu muchie sau de forma cilindrica.
Tabelul 3
Coraportul dintre caracterul fracturilor oaselor craniene si forma suprafetei de interactiune a obiectului traumatizant
Specificul fracturilor Forma suprafetei de interactiune
planä/sfericä cilindricä cu muchie
aspectul frac-turii - infundate, - cominutive - partial infundate, - cominutive - izolate infundate
forma - pe lamela externa - patrulatera, - dreptunghiulara - oval-alun-gita - triunghiu-lara, - alungita
forma - pe lamela interna - liniara - radiala - liniara - radiala cominutiva
fundul fracturii - plat, uniform infundat - alungit infundat - cominutiv in trepte
marginile fracturii - relativ regulate, ascutite, in „cozoroc" - denivelate in trepte - farämitate in trepte
caracterul pe lamela externa a fragmen-tului osos - fisuri unice radiale - fisuri alungite, situate longitudinal - cominutive §i radiale
locul de por-nire a fractu-rilor - din centrul de-fectului - din una sau ambele capete - atät din capete, cät §i din cen-trul fracturii
Pe lamela interna a sectorului fracturat, se con-statä fracturi liniare sau radiale, la lovire cu obiecte cu suprafa^a planä/sfericä; fracturi radiale cominutive - la ac^iunea obiectelor cu muchii, fracturi liniare - la obiectele de forma cilindrica. Aceasta explicä interdependent certä dintre forma fracturii si suprafa^a de traumatizare a obiectului vulnerant.
Caracterul marginilor fracturii, de asemenea, depindea de forma obiectului traumatizant. Astfel, la ac^iunea obiectelor de forma planä/sfericä, mar-ginile fracturii au fost relativ regulate sau ascu^ite in „cozoroc", spre deosebire de obiectele cu muchie, la ac^iunea cärora marginile fracturii erau färämi^ate in trepte, iar la loviri prin obiecte cilindrice - denivelate in trepte.
In regiunea fundului osului fracturat s-au depistat eschile mici, in profunzime, indiferent de forma suprafe^ei de interac^iune. Totodatä, la lovirea cu obiecte de formä cilindricä, fundul fracturii a fost de formä alungitä; la ac^iunea obiectelor de formä planä - plat, uniform infundat, iar prin obiectele cu muchie - cominutiv in trepte.
Analizänd modificärile macro-microscopice ale leziunilor meningo-cerebrale in func^ie de vechimea traumei, am stabilit cä in primele ore dupä traumä revärsäri hemoragice epi- si subdurale, macroscopic, se caracterizeazä prin colec^ii de sänge in focar, cu hotare slab conturate, pe alocuri cu formare de cheaguri sangvine; peste 12-24-48 de ore de la traumä, revärsäri sangvine reprezintä un cheag relativ organizat, flasc, de forma unei lentile biconvexe;
peste 4-5 zile de la trauma, acumularea sangvina se transforma intr-un cheag masiv, bine delimitat, relativ dur la palpare.
In primele ore de la trauma, modificarile micro-scopice ale revarsarilor sangvine intracraniene s-au manifestat prin hemoragii infiltrative din eritrocite conjugate, bine conturate, cu edem perifocal; la 2448 de ore de la trauma au fost prezente limfocite, fibroblaste si fibrocite solitare; la 4-5 zile de la trauma, se observa o infiltrate limfo-leuco-histocitara cu fibre de colagen, macrofage si semne de proliferare a ^esutului de granulate.
Concluzii
1. Rezultatele cercetarilor noastre arata ca trauma cranio-cerebrala a constituit 24,7% din numarul total de cazuri de moarte violenta si 46,65% din traumatismele mecanice cu urmari letale. 74% din traumele cranio-cerebrale letale s-au produs prin caderi simple, iar 26% - ca urmare a precipitarii. Caderile simple mai frecvent (73,5%) au avut loc pe un plan dur si cu mult mai rar - pe o suprafala semidura (26,5%). In ambele cazuri, mai des (62,3%) se traumatizeaza regiunea occipitala.
• In caderile simple pe o suprafala dura, trauma-tizarea ^esuturilor moi ale capului se manifesta prin: excoria^ii cu edem al ^esuturilor moi adiacente; plagi contuze, preponderent de forma liniara, cu margini neregulate, excoriate, strivite; revarsari sangvine epi-craniene, cu hotare delimitate, ce cuprindeau toata grosimea lamboului cutanat. Fracturile oaselor craniului aveau forme liniare, duble si cominutive, cu farami^area structurii osoase pe lamela externa. Hemoragiile subdurale si subarahnoidiene se localizau atat in regiunea loviturii, cat si in cea a contraloviturii.
• La caderi simple pe o suprafala semidura, relativ rar si in volum lezional mai mic se formeaza: excoria^ii, revarsari sangvine epicraniene sunt superficiale, cu hotare slab delimitate; fracturi craniene cu caracter liniar, fara semne de farami^are a structurii osoase; hemoragii subarahnoidiene in regiunea loviturii (in focare slab pronun^ate) cu hotare conturate, iar in regiunea contraloviturii acumularile sangvine sunt slab eviden^iate.
2. In precipitari se formeaza fracturi craniene specifice in forma de „paienjenis": la aterizari pe o suprafala dura prevaleaza numarul fracturilor meridionale si ecuatoriale, spre deosebire de aterizarile pe o suprafala semidura. Fracturile ecuatoriale, in locul intersectarii cu cele meridionale, capata o forma specifica - in„treapta", fenomen caracteristic pentru caderi de la mal^me cu aterizarea pe o suprafala ne-limitata, din cauza deformarii generale a craniului.
3. La ac^iunea obiectelor contondente cu suprafala limitata de forma plana (ciocan), predomina pla-gile de forma stelata (74,1%), cu margini neregulate
si strivite pe centru, cu punci tisulare haotic orientate, iar la loviturile cu obiecte de formá cilindricá sau cu muchie predominá plágile de formá liniará, cu margini relativ regulate.
• La acciunea obiectelor de formá planá, pe lamela externá a osului se formeazá defecte patru-latere sau dreptunghiulare, iar pe lamela interná acestea au caracter liniar sau radial, cu margini relativ regulate, fundul fracturii fiind uniform Înfundat.
• La lovire prin obiecte de formá cilindricá, pe lamela externá defectele osoase mai frecvent au formá oval-alungitá, iar pe lamela interná predominá fracturi liniare, cu margini denivelate, În trepte si cu fundul alungit.
• Prin acciunea obiectelor cu muchie, pe lamela externá se formeazá fragmente osoase triun-ghiulare sau alungite, cu margini fáramicate, În trepte si fracturi radiale cominutive, localizate pe lamela interná; În regiunea fundului fracturii se formeazá defecte osoase cominutive În trepte.
Bibliografie
1. Michalodimitrakis E., Scripcaru C., Botez Çt. Medicina legalá a traumatismelor cranio-cerebrale. iaji: Junimea, 2003, 121 p.
2. Sáceanu A. Hematoamele intracraniene traumatice. Cluj-Napoca: Ed. Dacia, 1981, 130 p.
3. Антаков С. С., Федоров А. H. Некоторые клинико-морфологические аспекты черепно-мозговой травмы. В: Актуальные вопросы судебно-медицинской теории и практики. Киров, 2005, с. 20-23.
4. Гусейнов Г. К., Павлов А. Л., Богомолов Д. В. О влиянии фоновых факторов на спектр непосредственных причин смерти при черепно-мозговой травме. В: Актуальные вопросы судебной медицины и экспертной практики на современном этапе: Материалы Всероссийской научно-практической конференции, посвященной 75-летию РЦСМЭ. Москва, 2006, с. 109-111.
5. Кодин В. А. Дифференциально-диагностические признаки повреждений костей свода черепа предметами с плоской ограниченной поверхностью. В: Судебно-медицинская экспертиза, 1981, №3, с. 8-10.
6. Кодин В. А. Судебно-медицинское определение вида травмы и особенностей следообразующей поверхности тупых предметов в повреждениях костей свода черепа. Автореф. дисс. докт. мед. наук., Москва, 1984, 35 с.
7. Попов В. Л. Черепно-мозговая травма. Ленинград: Медицина, 1988, 239 с.
8. Ромодановский О. А. Повреждения головы при самопроизвольном падении человека навзничь (критерии судебно-медицинской диагностики). Москва: Робин, 1998, 152 c.
9. Сажаева О. В. Оптимизация судебно-медицинской диагностики механизмов травмы головы при падении на плоскость. Автореф. диссер. канд. мед. наук. Москва, 2008, 24 с.
10. Чикун В. И., Крюков В. Н., Горбунов Н. С. Внутричерепные гематомы. Красноярск, 2003, 124 с.
Prezentat la 16.07.2013 Eduard Lungu, tel. +373 22 205515, e-mail: ediclungu @ mail.ru
