APRECIEREA VALORILOR TESTELOR FUNCȚIONALE HEPATICE LA FEMEILE CU COLESTAZĂ INTRAHEPATICĂ DE SARCINĂ Текст научной статьи по специальности «Клиническая медицина»

^-^aprecierea valorilor testelor functionale hepatice la femeile cu colestaza

intrahepaticA de sarcinA

Rezumat

Introducere. Colestaza intrahepatica de sarcina este o pato-logie hepatica, diagnosticul careia se bazeaza pe aprecierea nivelului seric al acizilor biliari si a testelor functionale he-patice. Studiul a avut drept scop evaluarea valorilor testelor functionale hepatice la femeile cu colestaza intrahepatica de sarcina. Materiale si metode de cercetare. La baza acestei lucrarii a stat un studiu prospectiv de cohorta, care a inclus 142 de cazuri clinice, divizate in doua loturi, in functie de complicatia sarcinii cu colestaza gravidarum. Cercetarea a fost realizata prin evaluarea nivelului testelor functionale hepatice, precum si prin studierea documentatiei medicale. Datele statistice au fost prelucrate prin intermediul progra-melor IBM Statistics SPSS 21, MedCalc si GraphPad. Pentru aprecierea sensibilitatii si specificitatii in examinarea eficientei modelului, a fost utilizata curba ROC. Rezultate obtinute. S-a constatat cresterea valorilor ALT si AST la femeile sarcina carora s-a complicat cu colestaza intrahepatica de sarcina. Valorile fosfatazei alcaline si y-glutamiltransferazei au fost crescute la un numar nesemnificativ de gestante cu colestaza gravidarum. In baza curbelor ROC, s-a determinat ca sensi-bilitatea indicatorului ALT in diagnosticul colestazei intrahe-patice de sarcina a fost de 81,7%, iar specificitatea - 81,7%. In cazul AST, sensibilitatea indicatorului a constituit 80,3%, iar specificitatea a fost de 81,7%. Concluzii. In urma acestui studiu, a fost demonstrata o crestere semnificativa a valorilor ALT si AST la femeile sarcina carora s-a complicat cu colestaza gravidarum, precum si o sensibilitate si specificitate inalta a acestor indicatori in diagnosticul acestei afectiuni patologice.

Cuvinte-cheie: colestaza intrahepatica de sarcina, sarcina, diagnostic, teste functionale hepatice

Summary

Evaluation of liver functional test values in women with intrahepatic cholestasis of pregnancy

Introduction. Intrahepatic cholestasis of pregnancy is a liver disease, the diagnosis of which is based on the assessment of serum bile acid levels and liver function tests. The study aimed to assess liver function test values in women with intrahepatic cholestasis of pregnancy. Materials and methods. The study was based on a prospective cohort study of 142 clinical cases, divided into two groups according to the complication of pregnancy with cholestasis gravidarum. The research was carried out by assessing the level of liver function tests as well as by studying medical documentation. Statistical data were processed using IBM Statistics SPSS 21, MedCalc and GraphPad software. To assess sensitivity and specificity in examining model efficiency, the ROC curve was used. Results. Increased ALT and AST values were found in women with intrahepatic cholestasis of pregnancy. Alkaline phosphatase and y-glutamyltransferase values were increased

CZU: 618.3-06-079.4:616.36-008.811.6

Maria CEMORTAN1, Irina SAGAIDAC1, Olga CERNETCHI1

1Departamentul Obstetrica si Ginecologie, IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae

Testemitanu, Chisinau, Republica Moldova

https://doi.org/10.52556/2587-3873.2023.4(97).21

in an insignificant number of pregnant women with cholestasis gravidarum. Based on ROC curves, the sensitivity of ALT indicator in diagnosis of intrahepatic cholestasis of pregnancy was 81.7%, specificity - 81.7%; for AST the sensitivity of the indicator was 80.3%, specificity - 81.7%. Conclusions. In the study it was demonstrated significant increase of ALT and AST values in women with cholestasis gravidarum, as well as high sensitivity and specificity of these indicators in the diagnosis of intrahepatic cholestasis of pregnancy.

Keywords: intrahepatic cholestasis of pregnancy, pregnancy, diagnosis, liver function tests

Резюме

Оценка показателей функциональных проб печени у женщин с внутрипеченочным колестазом беременных

Введение. Внутрипеченочный холестаз беременных -это заболевание печени, диагностика которого основана на оценке уровня желчных кислот в сыворотке крови и функциональных проб печени. Целью данного исследования являлась оценка показателей функциональных проб печени у женщин с внутрипеченочным холестазом беременных. Материал и методы исследования. Исследование было основано на проспективном когортном изучегии 142 клинических случаев, разделенных на две группы, в зависимости от осложнения беременности холестазом. Исследование проводилось путем оценки уровня функциональных проб печени, а также изучения медицинской документации. Статистическая обработка данных проводилась с помощью программ IBM Statistics SPSS 21, MedCalc, а также GraphPad. Для оценки чувствительности и специфичности при исследовании эффективности модели использовалась ROC-кривая. Результаты. Исследование показало повышенные значения АЛТ и АСТ у женщин, чья беременность осложнилась внутрипеченочным холестазом. Показатели щелочной фосфатазы и у-глутамилтрансферазы были повышены у незначительного числа женщин с холестазом беременных. На основании ROC-кривых, чувствительность показателя АЛТ в диагностике внутрипеченочного холестаза беременных составила 81,7%, специфичность - 81,7%; для АСТ чувствительность показателя составила 80,3%, а специфичность - 81,7%. Выводы. Данное исследование подтвердило значительное повышение значений АЛТ и АСТ у женщин с внутрипеченочным холестазом беременных. Также подчеркнута высокая чувствительность и специфичность этих показателей в диагностике данного заболевания.

Ключевые слова: внутрипеченочный холестаз беременных, беременность, диагностика, функциональные печеночные пробы

Introducere

Colestaza intrahepaticä de sarcinä (CIS) re-prezintä o patologie hepaticä cu o incidenta de 0,5-1% la nivel mondial, fiind denumitä si colestaza gravidarum [17]. Datele din literaturä denotä cä CIS are un curs si un prognostic matern relativ favorabil. ín majoritatea cazurilor, CIS debuteazä la sfarsitul trimestrului doi sau la inceputul trimestrului trei de sarcinä, iar manifestärile clinice si rezultatele de laborator revin la normä in mod spontan la 2-3 säptämani dupä nastere [11].

Cu toate acestea, in ultimii ani, literatura de specialitate contine tot mai multe rapoarte despre posibilele complicatii fetale care conduc la rezulta-te perinatale nefavorabile [5]. Una dintre cele mai periculoase complicatii ale colestazei gravidarum este decesul intrauterin al fätului. Totodatä, se ates-tä o ratä crescutä a nasterilor premature (spontane sau iatrogene) in randul femeilor, sarcina cärora s-a complicat cu CIS [14, 19]. Cu toate acestea, cercetärile efectuate denotä cä rata si natura riscurilor fetale asociate cu CIS sunt incä un subiect de discutie si nu sunt pe deplin cunoscute [4].

Diagnosticul CIS se bazeazä pe aprecierea ni-velului seric al acizilor biliari (AcB) si a rezultatelor testelor functionale hepatice (TFH) [12]. Totodatä, simptomul clinic principal al colestazei gravidarum este pruritul cutanat, cu o localizare tipicä pe palmele si tälpile gravidei, care nu poate fi explicat prin alte motive [21].

ín literatura de specialitate nu existä un consens in ceea ce priveste cauzele aparitiei colestazei intrahepatice de sarcinä. Predispozitia pentru dez-voltarea CIS implicä mai multi factori, dintre care factorii genetici si cei hormonali au un rol esential [8]. Mecanismul determinat genetic al modificäri-lor din sistemul de transport hepatocitar constä in acumularea AcB in hepatocite, urmatä de aparitia simptomelor clinice. Prezenta mutatiilor genelor ABCB4 si ABCB11 la femeile cu CIS confirmä teoria geneticä a etiopatogeniei patologiei cercetate [8, 9]. Cu toate acestea, nu toate femeile cu CIS pre-zintä mutatiile genetice sus-numite. Un factorul declansator al CIS ar putea fi nivelurile crescute de estrogeni si de progesteron, care se produc in cantitäti mari in timpul sarcinii [18].

ín pofida numeroaselor teste disponibile, un diagnostic precis si oportun al CIS poate fi dificil, deoarece caracteristicile clinice si rezultatele TFH pot mima alte patologii hepatice. ín literatura de specialitate, conform opiniei diferitor autori, existä intre 9 si 13 sindroame majore ale afectiunilor hepatice, coreland cu datele clinice si patogenetice ale acestora. Principalele sindroame clinice de afectare hepaticä sunt: citolitic; colestatic; imunoinflamator

si insuficienta hepato-celularä [24]. Prin urmare, aprecierea nivelului TFH este importantä pentru a evalúa gradul de afectare hepaticä si pentru a mo-nitoriza în dinamicä starea femeilor, sarcina cärora s-a complicat cu CIS.

Evaluarea nivelurilor serice ale AcB este con-sideratä o metodä definitivä de diagnostic în cazul CIS [3]. Având în vedere valorile AcB, colestaza gravidarum poate fi clasificatä în CIS usoará (AcB 19-39 pmol/l), CIS moderatá (AcB 40-99 pmol/l) si severa (AcB >100 pmol/l) [9].

În literaturä existä controverse în ceea ce priveste debutul CIS: prin cresterea valorilor AcB si ale TFH sau prin aparitia simptomelor clinice. Unii cercetätori au descris cazuri de colestaza gravidarum cu AcB si TFH initial normale, dar în prezenta simptomelor clinice sugestive pentru diagnostic de CIS, care au fost urmate de aparitia modificärilor biochimice peste 4-5 säptämäni [13, 15]. Cu toate acestea, majoritatea pacientelor cu CIS sunt diagnosticate primar cu valori ale AcB crescute înainte de a prezenta simptomele clinice [8].

Transaminazele, inclusiv alaninaminotransfera-za (ALT) si aspartataminotransferaza (AST), se referä la enzimele hepatice, fiind markeri de afectare a hepatocitelor. În normä, ALT si AST sunt eliberate în ritm constant, reprezentând echilibrul dintre functionalitatea normalä a hepatocitelor datoritä apoptozei si clearance-lui enzimelor sus-numite din plasmä [3].

Prezintä interes studierea coeficientului de Ritis, care se apreciazä prin raportul AST/ALT si reflectä severitatea afectärii ficatului [6, 7]. Pentru prima datä, raportul dintre AST si ALT a fost descris de Fernando de Ritis în anul 1957. Desi initial a fost propus ca marker caracteristic pentru hepatita viralä, mai târziu coeficientul de Ritis apare ca un biomarker si pentru alte patologii [6]. Studii recente au arätat cä nivelurile transaminazelor, precum si coeficientul de Ritis, pot fi utile în prognosticul tumorilor maligne, abcesului hepatic piogenic si altor afectiuni [4].

Cresterea valorilor de fosfatazä alcalinä (FA) si y-glutamiltransferazä (GGT) indicä o patologie hepaticä, fiind markeri ai alterärii canaliculelor bili-are [23]. În cazul deteriorärii tesutului hepatic prin substante chimice, inclusiv medicamentoase, FA poate creste considerabil în prezenta fenomenelor colestatice, în timp ce în cazul necrozei hepatocitelor, msä färä colestazä, valorile FA vor rämäne în limitele normale. Cresterea valorilor GGT în cele mai dese cazuri se observä în afectiunile hepatice obstructive si serveste ca un indicator sensibil în diagnosticul icterului obstructiv, colangitelor si altor afectiuni hepatice caracterizate prin fenomene colestatice [23]. Scopul acestei cercetärii constä în evaluarea

valorilor testelor functionale hepatice la femeile cu colestazä intrahepatics de sarcinä.

Materiale si metode de cercetare. Studiul pro-spectiv de cohortä a fost realizat de Departamentul de Obstetricä si Ginecologie al Universitätii de Stat de Medicinä si Farmacie „Nicolae Testemifanu", în perioada anilor 2020-2022.

Pentru aceastä cercetare prospectivä, au fost create douä loturi:

■ Lotul A, format din 60 de gravide, sarcina cärora s-a complicat cu colestazä intrahepaticä de sarcinä (lotul de cercetare, L1);

■Lotul B, alcätuit din 60 de gravide, sarcina cärora nu s-a complicat cu colestazä intrahepaticä de sarcinä (lotul de control, L0).

Cercetarea a fost realizatä prin aprecierea ni-velului de AcB, ALT, AST si coeficientului de Ritis. Totodatä, au fost testate nivelul seric al bilirubinei totale, FA si GGT. Diagnosticul de CIS a fost stabilit pe baza datelor anamnestice, clinice si biochimice, inclusiv prin studierea documentatiei medicale (fisa medicalä de? observavie obstetricalä - formularul nr. 96/e). Analizele biochimice ale sângelui au fost efec-tuatäcu ajutorulapara tu let/4bbottArchitectc8000.

Datele statistice au fost prelucrate în programe-lc IBM 5fPtmt/ccVP5527, MeaCc/csi ccmparCimenbul QuickCalcs al GraphPad.

bdzuläaSe obtinätä. Vsrsta grsvidslor incluse în studiu a variat între 18 si 43 de ani, totodatä 33 de femeiSS5,0%;95% 6:36,6-71,8%) ainL1,com-parativ cu lotul de control - 21 de femei (35,0%; 95%lî: 19,4-46,3%), avetu vCräta peäteBOdecnpx* 4.074, p= 0.0435). Media de värstä a participantelor a constituit 30,4±6,1 ani (Me 30 (26; 35)) în lotul de

cercetare si de 27,8±5,5 ani (Me 27,8 (23; 31)) in lotul de control (p=0,029).

In cadrul acestui studiu, valorile AcB in lotul de cercetare au variat in limitele 19-211,3 pmol/l, valoarea medie constituind 39,4±38,8 (Me 23,4 (19,0; 46,0)) pmol/l. In lotul de control, valoarea medie a AcB a constituit 3,3±1,6 (Me 3,1 (2,1; 4,4)) pmol/l, variind intre 1,0 si 7,8 pmol/l (95% II: 26.172 - 46.028; p=0,0001). In functie de gradul de colestaza gravidarum, 50 de femei au prezentat CIS usoarä (70,4%; 95% II: 58,9-80,5%), 16 femei (22,5%; 95% II: 14,134,0%) colestazä moderatä si 5 femei (7,0%; 95% II: 0-11,3%) colestazä severä.

A prezentat interes studierea nivelului seric al ALT, AST, precum si al coeficientului de Ritis. Astfel, valorile ALT au variat in limitele 6-1121 U/l in L1 si 5,3-138,8 U/l in L0. Cresterea nivelului ALT peste valorile de referintä a fost observatä in 37 de cazuri (61,6%; 95% II: 56,6-78,9%) din lotul de cercetare, comparativ cu 5 cazuri (8,3%; 95% II: 4,0-18,3%) din lotul de control (x2 35.201; p=0,0001). Valorile medii aleALTin Llau constituit166,9±184, 3(Me111,9: 45,6; 196,Z)Uai vs±n,9±U3,9(Me(3,6: 9,4;(6,,0U/: inL0Om% N:98.099- 193.501,P=0,8001) (6/gAia 8±

Desi valorile AST au fost mai reduse in comparatie cu53T, tmtpsi, cieslorea niveluluiAST peste valorile de referinta a fost identificatä in 48 de cazuri a80,0%; 95% A 6U(6i8n,0%) din lo-ul de c3rce-tare, comparativ cu 9 cazuri (15,0%; 95% II: 4,2-18,8%) din lotuldecanleoKx^S.UI 4; p=0,0001). Valorile AIT au variat in limitele 11-657 U/l in L1 si 11-71,2 U/l in L 0. Valorile medii ale AST in L1 au constituit 99,8±96,1 (Me 64,4: 36; 141)) U/l vs 21,4±14,0 (Me 14: 14; 26) U/l in L0 (95% II: 53.572 - 103.228; p=0,0001).

39

64* i

:49

,18 '15

W

200-

o-

55 65:

*64

lo alt

r

l1 ast

T

lo ast

Figura 1. Nivelul ALT si AST la femeile incluse în studiu (U/l)

Un alt aspect important în studierea TFH îl reprezintäcoeficientul de Ritislagravideleincluse în cercetare. S-a atestat o scädere semnificativä a acestui coeficient încazul femoilor saraim cvrora s-a complicat cu colestazä intrahepaticä de sarcinä -U,aS±0,40(Mua,7di0,a0;1,1),cRmpufgtlR sa IoIhiI de control - 1,29±0,60 (Me 1,29: 0,97; 1,6), 95% IÎ: ((7644 - -0.3556; p=0,0001.

Valorile bilirubinei totale au fost crescute la 18 (30%; 95%lî: 16,5-42,7%)dintrefeme ilagravidedin I-Dtul сГе c^ri^t^a^i^^, eu о mebia Ro f U^R, aiMn 11,2: -; limo1/; varimd ;e nmitelp :3,g-^d2,e|nmc^^1. În lotul de ae otro i , aalo-le Ulli r oHnei totai- at constitué în nredio 80^3°- tfUe S^i 5-7; 11,6- MfaolOi, ^^rlmai-dtr- 2,6 si 19,0 цтоЮ (95% lî: 6,726 - 6,0T'4; p=0,0001). Mentionäm cä în L0,în 55 sau 91,6% (95% lî:85 ,g,in au fost în limitele normei (x2 8,964, p=0,0028).

Unsiaindicbtor ЬюсЫткапаПга, ÔnaaOuui acestui studiu a fost FA, valorile cäreia pot creste în Onrmenele t^âi^^na^^ sarai7¡¡iAstfel;eiveluimed¡d ll FA a constituit 269,6±143,8 (Me 226: 164,4; 337) U/l bnUes 1 79J^L9^S^(î1 70:1ЗП; 21 8) U/l înioGviee control (95% IÎ: 8,735 - 121,465; p=0,0001) (figura d)(Nizeltmle GA ou r^^t -dltrdtnambeielo17ri de studiu (L1 - 79-834 U/l vs L0 - 39-359 U/l), fiind coesoutoîn 5 cazun (6,3%; 95% lî:5,0-21,4%)dinlo-ul de cercetare. În lotul de control, nu au fost depistate daz0N ¡a ee(te re a nivelului fosfatazei alcaline peste valorile de referintä (x2 3.339; p=0.0677).

5 femei (8,3%; 95% IÎ: 4,0-18,3%) din L1 si 1 gravidä (1 ,6%;-5% NiO-e^/o) dlnd0,diterentafilndnnaaistic nesemnificativä (x2 1.579; p=0.2089).

în cesacepdvnst e senoibllitataa sl^fs^cifiv^^t ea testelor biochimice aplicate în studiul dat, am ana-lisat curGele ROCpenbdu flbcacemebcatorsbeciiat, datele fiind prezentate în tabelul 1.

mstfel, pannz acizt biliari dTC ROC = 1(4 C5% IÎ: 1,0-1,0; p<0,0001; indicele Youden = 1,0. Pentru valorila^BnnZmoH (nu( of(eaî^^Z sensilaNrtotea, cât si specificitatea indicelui au constituit 100%.

La evaluarea valorii informative a ALT si AST în SiagnosViaal CiSRcbazaPOV informotivitatAa testelor date a fost consideratä foarte bunä, AUC fiind cundincâîniimûel8C,nî-0,9. iэed-^ui^LTv^nsi0llita-tea indicatorului (cut off >18,8 U/l) a fost de 81,7%, nc sppdâcisatea -81(7%; pnetra AST sa^^ib^^^tea indicatorului (cut off >26,8 U/l) a constituit 80,3%, пресШоСаЬеааП^ de81,7%.

Informativitatea testelor bilirubinei totale, a GGTsI a codfюeetuiu¡ReRitisaSost conaileratä bunä (valorile AUC = 0,71-0,8). Astfel, pentru Ыl¡1ubmanotalasens¡b¡l¡ZaCen¡nZ¡cztoшlu¡(cut off >6,9 pmol/l) a fost de 92,9%, iar specificitatea - 43/7%; pentre GUT sensIbilItafRa (tue oif >П ,3 U/l) a fost de 76,1%, iar specificitatea - 64,8%. 6eos i=ic6dtedcoeoc ionfoloi de RS0s pestsu eut о ff <0,88 a constituit 57,7%, specificitatea - 81,7%. Valoarea informativä a FA în diagnosticul CIS pe baza ROC a fost consideratä satisfäcätoare

Figura 2. Nivelul fosfatazei alcaline si gama-glutamiltransferazei la femeile incluse în studiu {U/l)

Valorile GGT apreciate În acest studiu au prezentat urmátoarele cifre medii: 22,4±16,9 (Me 17: 12; 29) U/l În lotul de cercetare, comparativ cu 12,7±10,4 (Me 10: B; 15) U/l În lotul de control (95% iÎ: 5,044 - 14,356; p=0,0001), variind În ambele loturi de studiu (L1 - 5-97,2 U/l vs L0 - 4-63 U/l). Este de mentionat cá un nivel crescut de GGT au prezentat

(valorile AUC = 0,61-0,7), totodatá sensibilitatea FA pentru cut off >26B U/l a fost de 3B,0%, iar specificitatea - 91,5%.

Discutii. Datele obtinute sunt În concordantá cu cele din literatura de specialitate, care demon-streazá cá colestaza gravidarum afecteazá mai des pacientele cu vârsta peste 35 de ani [14].

Tabelul 1

Sensibilitatea si specificitatea testelor biochimice aplicate la femeile cu colestazá intrahepaticá de sarciná

Indicatorul AUC ROC 95% IÎ P Indicele Youden Valorile cut off Se* (%) Sp** (%)

AcB, Mmol/l 1,0 1,0-1,0 <0,0001 1,0 >7,8 100 100

ALT, U/l 0,85 0,79-0,92 <0,0001 0,6338 >18,8 81,7 81,7

AST, U/l 0,87 0,81-0,93 <0,0001 0,6197 >26,8 80,3 81,7

Coeficientul de Ritis 0,72 0,64-0,80 <0,0001 0,3944 <0,88 57,7 81,7

Bilirubinä totalä, ^mol/l 0,72 0,64-0,80 <0,0001 0,3662 >6,9 92,9 43,7

GGT, U/l 0,74 0,66-0,82 <0,0001 0,4085 >11,3 76,1 64,8

FA, U/l 0,68 0,60-0,76 <0,0001 0,2958 >268 38,0 91,5

Notá: *Se: sensibilitate; **Sp: specificitate.

Evaluarea nivelurilor AcB este extrem de im-portantä pentru pacientele cu CIS, nu numai din cauza impactului matern al afectiunii, ci si în ceea ce priveste rezultatele perinatale legate de colestaza gravidarum. Studiul realizat de Glantz A. si colab. a raportat o ratä de crestere a rezultatelor perinatale nefavorabile la femeile gravide cu niveluri serice ale AcB >40 pmol/l [10]. Într-o meta-analizä recentä a studiilor publicate, au fost evaluate rezultatele perinatale la femeile gravide cu CIS, iar în consecintä s-a constatat cä nivelurile serice extrem de ridicate ale AcB (>100 pmol/l) cresc semnificativ riscul de deces fetal intrauterin [16].

Totodatä, nivelurile de ALT si AST sunt frecvent crescute în cazul CIS, iar majorarea lor poate preceda cresterea AcB cu 1-2 säptämäni [22]. Conform datelor din literatura de specialitate, valorile ALT si AST cresc semnificativ în 85% din cazurile de colestazä intrahe-paticä de sarcinä, în unele cazuri atingând niveluri de 25 de ori mai mari decât valorile de referintä [2, 23]. În conformitate cu datele din literatura de specialitate, în cazul CIS, valorile ALT se majoreazä de circa 2-10 ori, fiind un marker mai sensibil al CIS în comparatie cu AST, valorile cäreia nu cresc atât de semnificativ la femeile cu CIS [8].

În sarcina fiziologicä, nivelul de bilirubinä totalä în ser este, în general, mai scäzut în toate cele trei trimestre, în timp ce reducerea concentratiei bilirubinei conjugate se observä în al II-lea si al III-lea trimestru de sarcinä [1]. Acest fenomen este adesea atribuit hemodilutiei si hipoalbuminemiei în sarcinä [20]. În literatura de specialitate existä date care sugereazä cä în sarcinile complicate cu colestaza gravidarum nivuri crescute de bilirubinä totalä în ser se observä în aproximativ 10% din cazuri [21, 22].

Nivelurile serice de y-glutamiltransferazä scad în sarcina fiziologicä, în timp ce activitatea fosfatazei alcaline creste pe parcursul sarcinii din cauza productiei

de izoenzimä placentarä si a cresterii activitätii izoen-zimelor osoase. Totodatä, cresterea simultanä a GGT si a FA indicä o patologie hepaticä, servind drept markeri ai alterärii canaliculelor biliare [1].

Concluzii

Rezultatele acestui studiu confirmä cä evaluarea nivelului seric AcB la femeile la care se suspecta CIS este importantä nu numai pentru diagnostica-rea, ci si pentru diferentierea patologiei cercetate. Cresterea valorilor bilirubinei totale a fost identificatä în aproximativ 1/3 din cazurile complicate prin CIS. Totodatä, nivelul seric al FA si GGT creste la un numär nesemnificativ de gravide cu colestaza gravidarum. Astfel, nivelurile de FA si GGT trebuie interpretate nu-mai în ansamblu cu rezultatele altor teste functionale hepatice. Conform analizei efectuate, nivelurile de ALT si AST cresc la un numär considerabil de gravide cu CIS, având o informativitate foarte bunä în dia-gnosticul patologiei cercetate, în baza curbelor ROC, manifestatä prin sensibilitate si specificitate ridicate.

Declaratia de conflict de interese. Nimic de declarat.

Lista abrevierilor

AcB: acizii biliari

ALT: alaninaminotransferazä

AUC: aria sub curbä

AST: aspartataminotransferazä

CIS: colestazä intrahepaticä de sarcinä

FA: fosfataza alcalinä

GGT: y-glutamiltransferazä

Me: mediana

ROC: Receiver Operating Characteristics Se: sensibilitate Sp: specificitate

TFH: teste functionale hepatice

Bibliografie

1. Ammon F.J., Kohlhaas A., Elshaarawy O. et al. Liver stiffness reversibly increases during pregnancy and independently predicts preeclampsia. In: World Journal of Gastroenterology. 2018; 24(38): 4393. Disponibil pe: doi: 10.3748/wjg.v24.i38.4393.

2. Arora A., Kumar A., Anand A.C. et al. Indian National Association for the Study of the Liver - Federation of Obstetric and Gynaecological Societies of India Position Statement on Management of Liver Diseases in Pregnancy. In: Journal of clinical and experimental hepatology. 2019; 9(3): 383-406. Disponibil pe: https:// doi.org/10.1016/j.jceh.2019.02.007.

3. Bacak S.J., Thornburg L.L. Liver Failure in Pregnancy. In: Critical Care Clinics. 2016; 32(1): 61-72. Disponibil pe: doi:10.1016/j.ccc.2015.08.005.

4. Botros M., Sikaris K.A. The de ritis ratio: the test of time. In: The Clinical Biochemist Reviews. 2013; 34(3): 117.

5. Cemortan M.I., Sagaidac I.V. Clinical course of pregnancy, childbirth and perinatal outcomes in women with intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: Akush-erstvo i Ginekologiya/Obstetrics and Gynecology. 2021; 5: 94-99 (in Russian). Disponibil pe: https://dx.doi. org/10.18565/aig.2021.5.94-99.

6. Cui D., Zhong Y., Zhang L., Du H. Bile acid levels and risk of adverse perinatal outcomes in intrahepatic cholestasis of pregnancy: a meta-analysis. In: Journal of Obstetrics and Gynaecology Research. 2017; 43(9): 1411-1420.

7. Dai H., Xu J. The AST/ALT (De Ritis) Ratio Independently Predicts Adverse Outcomes in Patients with Pyogenic Liver Abscess. 2020. Disponibil pe: https://doi. org/10.21203/rs.3.rs-25277/v1.

8. Gabzdyl E.M., Schlaeger J.M. Intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: The Journal of Perinatal & Neonatal Nursing. 2015; 29(1): 41-50. PMID: 25633399. Disponibil pe: doi: 10.1097/JPN.0000000000000077.

9. Geenes V., Williamson C., Chappell L.C. Intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: The Obstetrician & Gynaecologist. 2016; 18(4): 273-281.

10. Girling J., Knight C.L., Chappell L. on behalf of the Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: BJOG. 2022; 129(13): e95-e114. Disponibil pe: https://doi. org/10.1111/1471-0528.17206.

11. Glantz A., Marschall H.U., Mattsson L.A. Intrahepatic cholestasis of pregnancy: relationships between bile acid levels and fetal complication rates. In: Hepatology. 2004; 40(2): 467-474.

12. Jurate K., Rimantas, Z., Jolanta S. et al. Sensitivity and specificity of biochemical tests for diagnosis of intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: Annals of Hepatology. 2017; 16(4): 569-573.

13. Kenyon A., Piercy C., Girling J. et al. Pruritus may precede abnormal liver function tests in pregnant women with obstetric cholestasis: a longitudinal analysis. In: BJOG. 2001; 108: 1190-1192.

14. Manzotti C., Casazza G., Stimac T. et al. Total serum bile acids or serum bile acid profile, or both, for the diagnosis of intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: Cochrane Database of Systematic Reviews. 2019; 7: CD012546. Disponibil pe: doi: 10.1002/14651858. CD012546.pub2.

15. Mohan M., Antonios A., Konje J. et al. Stillbirth and associated perinatal outcomes in obstetric cholestasis: a systematic review and meta-ana lysis of observational studies. In: European Journal of Obstetrics & Gynecology and Reproductive Biology X. 2019; 3: 100026. Disponibil pe: doi:10.1016/j.eurox.2019.100026.

16. Morton A., Laurie J. The biochemical diagnosis of intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: Obstetric Medicine. 2019; 12(2): 76-78.

17. Ovadia C., Seed P.T., Sklavounos A. et al. Association of adverse perinatal outcomes of intrahepatic cholestasis of pregnancy with biochemical markers: results of aggregate and individual patient data meta-analyses. In: The Lancet. 2019; 393(10174): 899-909.

18. Ozkan S., Ceylan Y., Ozkan O.V., Yildirim S. Review of a challenging clinical issue: Intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: World J. Gastroenterol. 2015; 21(23): 7134-7141.

19. Piechota J., Jelski W. Intrahepatic cholestasis in pregnancy: review of the literature. In: Journal of Clinical Medicine. 2020; 9(5): 1361.

20. Reid R., Ivey K.J., Rencoret R.H., Storey B. Fetal complications of obstetric cholestasis. In: BMJ. 1976; 1(6014): 870-872. Disponibil pe: doi:10.1136/bmj.1.6014.870 .

21. Suresh I., TR V., HP N. Predictors of Fetal and Maternal Outcome in the Crucible of Hepatic Dysfunction During Pregnancy. In: Gastroenterology Res. 2017; 10(1): 21-27. Disponibil pe: doi:10.14740/gr787w.

22. Williamson C., Geenes V. Intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: Obstetrics & Gynecology. 2014; 124(1): 120-133. PMID: 24901263. Disponibil pe: doi:10.1097/ AOG.0000000000000346.

23. Дорофейков В.В., Борисова И.В., Тарасова М.А. и др. Лабораторная диагностика лекарственно-индуцированных поражений печени при беременности. В: Трансляционная медицина. 2017; 4(3): 35-44.

24. Пальгова Л.К. (2014). Основные синдромы поражения печени: диагностические критерии и тактика ведения цитолитического и холестатического синдромов в поликлинической практике. Справочник поликлинического врача, (5), 21-29.

Maria Cemortan, studenta-doctoranda, Departamentul de Obstetrica si Ginecologie, IP USMF Nicolae Testemitanu tel.: +37369672425 e-mail: mariacemortan@yahoo.com