CC BY
9CZU: 615.37:316.62+614.2
ANALIZA DATELOR PRIVIND CONFIRMAREA DE LABORATOR A CAZURILOR DE RUJEOLÄ
Victoria BUCOV, Laura TURCAN, Irina MALANCO, Anatolie MELNIC, Ala HALACU,
Agentia Nationala pentru Sänätate Publica
Rezumat
Scopul acestui articol este analiza investigatiilor de laborator realizate in vederea confirmarii diagnozei de rujeola in timpul eruptiilor epidemice din anul 2018. Pentru determinarea IgM rujeolici afost folosita metoda ELISA. Genotiparea tulpinilor circulante ale virusului rujeolic afost realizata in Laboratorul regional de referinta al OMS. Diagnoza clinica de rujeola afost confirmata prin datele pozitive serologice in cazuri necesare - 56,8% din 340 cazuri. Probele de urina pentru investigatii prin metode de biologie moleculara au fost colectate de la bolnavi de rujeola, diagnoza carora a fost confirmata prin metoda serologica, au fost colectate din sase teritorii de la cazuri importate, cazuri legate cu cele de import si cazuri cu transmitere locala. In total au fost supuse genotiparii 19 mostre. Genotipurile virusului rujeolei circulante in tara in 2018 au inclus patru tipuri: D8 linia genetica MVs / Cam-bridge.GBR / 5,16; D8 MVs / Gir Somnath.IND / 42,16; B3 linie genetica MVs / Dublin.IRL / 8,16 / si D8 MeaNS-5484. Aceste genotipuri sunt raspandite pe larg in mai multe tari din lume si europene, inclusiv tarile limitrofe. Depistarea de la doua cazuri de rujeola, nelegate epidemiologic, alegenotipului virusului care nu a circulat printre contactele lor evidentiate sugereaza ideea ca acesti bolnavi au avut legaturi epidemiologice neevidentiate si, posibil, circulatia virusului rujeolei in tara era la un nivel mai inalt decat cel inregistrat.
Cuvinte-cheie: rujeola, ELISA, genotipare
Summary
Analyzing data for laboratory confirmation of measles cases
The purpose of this article is to analyze the results of laboratory tests performed to confirm the diagnosis of measles during an outbreak in 2018. An enzyme immunoassay (ELISA) was used to determine measles antibodies such as IgM and IgG. Genotyping of circulating measles virus strains was carried out at the WHO Regional Reference Laboratory. Clinical diagnosis of measles is confirmed by positive serological by positive serological data in necessary cases - 56.8% of 340 cases. Urine samples for molecular biological studies were taken from patients with measles, the diagnosis of which was confirmed by a serological method, samples were taken from 6 territories, from imported cases, related to imported and with local transmission, in total 19 samples were genotyped. The measles virus genotypes circulating in the country in 2018 included four types: the D8 MVs / Cambridge.GBR / 5,16 gene line; D8 MVs / Gir Somnath.IND / 42,16; B3 gene line MVs / Dublin.IRL / 8,16 / and D8 MeaNS-5484. These genotypes are widely circulated in EU countries, including neighboring countries. Detection of two epidemiologically unrelated cases of measles with the genotype of the virus that did not circulate among their contacts suggests that the
circulation of the measles virus in the country was at a higher level than registered.
Keywords: measles, ELISA, genotyping
Резюме
Анализ данных по лабораторному подтверждению случаев кори
Целью данной статьи является анализ результатов лабораторных исследований, выполненных для подтверждения диагноза кори во время эпидемических вспышек в 2018 г. Иммуноферментный анализ (ИФА) был использован для определения коревых антител типа IgM. Генотипирование циркулирующих штаммов вируса кори было проведено в Региональной референс-лаборатории ВОЗ. Клинический диагноз кори подтвержден положительными серологическими данными в необходимых случаях - 56,8% из 340 случаев. Пробы мочи длямолекулярно-биологических исследований были отобраны у пациентов с корью, диагноз которых был подтвержден серологическим методом. Пробы были отобраны у больных из 6 территорий, от завозных случаев, от больных, связанных с завозными случаями и случаев с локальной передачей кори. Всего были генотипированы 19 образцов. Генотипы вируса кори, циркулирующие в стране в 2018 году, включали четыре типа: линию генов D8 MVs / Cambridge.GBR / 5,16; D8 MVs / Gir Somnath. IND / 42,16; B3 генная линия MVs / Dublin.IRL / 8,16 / и D8 MeaNS-5484. Эти генотипы широко распространены во многих странах мира и Европы, включая и соседние страны с Республикой Молдова. Выявление двух эпидемиологически не связанных случаев кори с генотипом вируса, который не циркулировал среди их контактов, позволяет предположить, что циркуляция вируса кори в стране была на более высоком уровне.
Ключевые слова: корь, ИФА, генотипирование
Introducere
În prezent, cele sase regiuni ale Organizatiei Mondiale a Sánátátii (OMS) realizeazá programe de eliminare a rujeolei. În 2010, toate cele 53 de tári din regiunea europeaná a OMS si-au reconfirmat angajamentul de a elimina rujeola, acest obiectiv fiind inclus ca o prioritate în Planul european de actiune privind vaccinurile pentru anii2015-2020. Unul dintre principiile-cheie ale eliminárii rujeolei este asigurarea, aláturi de acoperirea vaccinalá la nivel nu mai redus de 95%, a unui sistem de supraveghere puternic, cu un element indispensabil de confirmare a cazurilor suspecte la rujeolá prin metode de laborator [1-3].
Confirmarea de laborator a rujeolei este impor-tantä pentru a permite identificarea sursei de infectie si contactarea la timp a serviciilor locale de sänätate publicä [4, 5]. Metode de laborator sunt propuse si pentru evaluarea si stabilirea faptului vaccinärii la persoanele färä date despre imunizare [6].
Confirmarea de laborator a cazurilor de rujeolä prin detectarea ARN-ului specific se considerä singu-ra modalitate de a distinge tulpinile de tip sälbatic si vaccinal [7, 8]. Metodele de laborator sunt utilizate de asemenea pentru clasificarea finalä a tuturor cazurilor cu eruptii cutanate si febrä, în contextul programului de eliminare a rujeolei în cadrul supra-vegherii de rutinä [9].
Activitatea de laborator a tärilor este unitä în cadrul retelelor specializate. OMS coordoneazä supravegherea globalä de laborator a infectiilor pre-venibile prin vaccinare, inclusiv rujeola (laboratoare GMRLN) [10].
Pentru detectarea anticorpilor rujeolici specifici este folositä metoda imunofermentativä - ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay). A fost de-monstrat cä procentul de probe pozitive depinde de termenul colectärii probelor si este cel mai înalt în perioada initialä a bolii. În experiente comparative a fost demonstratä specificitatea maltä a diferitor test-sisteme pentru ELISA si PCR [11, 12].
Tehnicile de epidemiologie molecularä permit definirea distributiei geografice a genotipurilor de virus, monitorizarea transmiterii virusului si detec-tarea întreruperii circulatiei, confirmarea eficientei strategiilor de vaccinare etc. Pentru realizarea acestei investigatii, este folositä reactia în lant a polimerazei (RT-PCR) cu eficienta maximä de detectie în primele zile dupä debutul bolii si maxim la sapte zile dupä aparitia eruptiilor [13-16].
Este important de inclus laboratoarele în cadrul retelei electronice unice, de creat o bazä de date nationale privind toate aspectele legate de supravegherea si controlul maladiilor-tintä din programele de imunizare [17].
Scopul acestui studiu este analiza investigatiilor de laborator realizate în vederea confirmärii diagno-zei de rujeolä.
Material si metode
Examinarea probelor sangvine de la persoanele cu suspectare la rujeolä la prezenta anticorpilor de tip IgM specifici a fost realizatä prin metoda ELISA cu urmätoarele test-sisteme: Siemens, Enzygnost®, Anti-Measles-Virus/IgM (Germania, sensibilitatea - 100%, specificitatea - 100%); Euroimmun Anti-Measles Virus NPELISA (IgM) (Germania, sensibilitatea - 100%, specificitatea - 100%), recomandate de OMS, si iNovaTec, NovaLisa® Measles Virus IgM (Germania, sensibilitatea - 100%, specificitatea - 100%), procurate
de Ministerul Sânâtâtii, Muncii si Protectiei Sociale (MSMPS). În total au fost investigate 291 de persoane cu suspectare la rujeolâ.
Probele de urinâ pentru investigatii prin metode de biologie molecularâ au fost colectate de la bolnavi de rujeolâ, diagnoza cârora a fost confirmatâ prin metoda serologicâ. Probele au fost colectate din sase teritorii de la cazuri de rujeolâ importate, cazuri legate cu cele de import si cazuri cu transmitere lo-calâ a infectiei. În total au fost supuse genotipârii19 mostre. Genotiparea a fost realizatâ în Laboratorul regional de referintâ al OMS (or. Moscova, FR).
Rezultate si discutii
Republica Moldova a aderat la strategia de eliminare a rujeolei, initiatâ de Biroul Regional pentru Europa (BRE) al OMS în 2005. Supravegherea si controlul rujeolei este realizat conform prevederilor Programului national de imunizári, Ordinului MS nr. 37 din 23.01.2006 Cu privire la strategiile de eliminare a rujeolei si rubeolei si másurile de supraveghere a aces-tor infectii, dispozitiei MS nr. 336-d din 04.06.2015 Cu privire la intensificarea supravegherii si a controlului rujeolei si rubeolei.
Baza controlului rujeolei o constituie realizarea imunizârilor cu vaccinul viu atenuat ROR (rujeolâ-oreion-rubeolâ) conform calendarului national de imunizâri la vârstele de 12 luni, 6-7 si 14-15 ani, cu acoperirea vaccinalâ nu mai joasâ de 95% în toate unitâtile teritoriale.
Mâsurile de supraveghere includ:
- depistarea si examinarea cazurilor suspecte la rujeolâ si rubeolâ de câtre institutiile de asistentâ medicalâ primarâ si spitaliceascâ în comun cu medicii-infectionisti si epidemiologi, cu spitalizare obligatorie;
- colectarea unei probe de sânge de la toti bolnavi cu febrâ si eruptii cutanate în zilele 4-7 (în cazuri exceptionale - pânâ în ziua a 28-a) si a unei probe de urinâ pânâ în ziua a 7-a de la debutul eruptiilor cutanate.
Un indicator de supraveghere eficientâ, conform prevederilor OMS, este colectarea anual a douâ probe sangvine de la cazuri suspecte la rujeolâ la 100.000 populatie (în total 80 de probe anual pentru Republica Moldova).
În anul 2018, situatia din tarâ privind rujeola s-a agravat. Au fost depistate 425 de cazuri suspecte la rujeolâ (febrâ si eruptii cutanate), din care 291 de cazuri au fost investigate serologic. În total, prin metode clinico-epidemiologice si metode de laborator, au fost confirmate si înregistrate 340 de cazuri de rujeolâ. În cazuri necesare (tabloul clinic neclar, cazuri importate sau primele cazuri în eruptie, legâ-
tura epidemiologicä neidentificatä etc.), diagnoza clinica a fost confirmatä prin investigatii serologice la 56,8% din bolnavi.
Prin genotiparea tulpinilor circulante de virus rujeolic au fost detectate urmätoarele tipuri genetice de tulpini rujeolice: D8 Cir Somach, D8 Cambbridge, B3 Dublin si D8 MeaNS-5484, care in anii 2016-2018 circulau pe larg in majoritatea regiunilor lumii, inclusiv in tärile europene (tabelul 1).
Cu ajutorul investigatiilor genetice a fost posibil de caracterizat genetic tulpinile virusului rujeolic care au provocat patru eruptii din cinci inregistrate in Moldova in anul 2018 (tabelul 2).
Dintre cele 252 de cazuri din eruptia cu codul MD-CG-18-01, legate in timp si loc, la sase persoane
a fost depistat virusul rujeolic de tipul 4683 D8 Gir Somnath si numai la o persoanâ din cele contacte (acelasi timp, loc, legâturi familiale) a fost identificat tipul 4283 D8 Cambridge, la fel ca si la un caz din Chisinâu, la care nu au fost stabilite legâturi epidemiologice.
Dintre cele 11 cazuri din focarul cu codul MD-DR-18-01, legate în timp si loc, la douâ persoane a fost depistat genotipul virusului rujeolic 4683 D8 Gir Somnath, iar la unul din contactii directi (timp, loc, legâturi familiale) a fost depistat genotipul 4299 B3 Dublin, ceea ce poate fi explicat numai prin existenta altor contacte, care nu au fost evidentiate.
Genotipul virusului rujeolic Codul eruptiei Localitàti afectate Nr. total de Durata
cazuri eruptiei
4283 D8 Cambridge MD-C-18-01 Mun. Chisinäu 11 03.05.18-
01.06.18
5484 D8 Gir Samnath+1 MD-DR-18-01 R-l Drochia 11 16.04.18-
06.06.18
4683 D8 Gir Somnath MD-DR-18-02 R-l Drochia 10 14.05.18-
08.06.18
MD-SR-18-01 Mun. si r-l Soroca
34 21.09.18-
MD-CG-18-01 19.12.18
R-l Ceadâr-Lunga
R-l Vulcänesti 252 18.07.18-
R-l Taraclia 22.09.18
R-l Ocnita
R-l Hâncesti
R-l Cahul
R-l Ungheni
R-l Nisporeni
Total: numärul eruptiilor epidemice 5 Total: numärul de cazuri cu legäturi stabilite 318
Tabelul 1
Característica genotipurilor virusului rujeolic circulante ín República Moldova in anul 2018
Genotipul D8 linia geneticá MVs/Cambridge.GBR/5,16 (diferentä fatä de linia MVi / Hulu Langat.MYS / 26,11 - 1 ínlocuire a nucleotidei) a fost initial izolat ín Marea Britanie ín anul 2016 de la un caz de rujeolä importat din Italia. In 2016 a circulat activ ín tärile europene. In 2017 a circulat pe teritoriul CSI: Ucraina, Rusia. In 2018, tulpinile acestei linii genetice au circulat ín Ucraina, Marea Britanie, Italia, Coreea de Sud; ocazional au fost izolate ín Germania, Republica Cehä, Ungaria, Letonia, Croatia, Spania,
Belarus, Moldova, Polonia, Uzbekistan. In Rusia, ín 2018 virusul acestei linii genetice a fost izolat ín 14 teritorii._
Genotipul de linie geneticá D8 MVs / Gir Somnath.IND / 42,16, izolat pentru prima datä ín India ín 2016 (singura izolare ín 2016). In 2017, tulpinile de aceastä linie au fost izolate ín India, Germania, Israel. In anul 2018, virusul de acest genotip a circulat activ ín India, Thailanda, Japonia, Vietnam, Germania, Italia, Ucraina, Israel; focarele locale asociate cu importul virusului au fost ínregis-trate ín Austria, Australia, Cambodgia, Belarus, Kazahstan, Marea Britanie. Episodic, virusul a fost izolat ín alte täri, de obicei de la
cazuri importate. In 2018, virusul acestei linii genetice a fost izolat ín 27 de teritorii din Rusia._
Genotipul D8 MeaNS-5484, varianta geneticá a virusului rujeolic D8 MVs/Gir Somnath.IND/42,16 (diferenta - 1 nt-inlocuire)
a fost izolat ín Moldova ín luna mai a anului 2018 si ín Uzbekistan ín iunie 2018._
Genotipul B3 linia geneticá MVs / Dublin.IRL / 8,16 /. Linie de descendentä africanä, evidentiatä ín Irlanda ín 2016. Tulpinile liniei au avut o circulatie largä ín mai multe täri din regiunea europeanä a OMS ín 2016-2018: Irlanda, Italia, Romania, Belgia, Franta, Marea Britanie, ocazional izolate ín 2017 ín Germania, Portugalia, Spania, Serbia, Elvetia, Suedia, Austria, Finlanda. In anul 2018 - ín Marea Britanie, Romania, Spania, Serbia, Rusia, Kargazstan; izolat episodic ín Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Ungaria, Kazahstan, Suedia, Elvetia, Ucraina, Belarus, Turcia, Franta, SUA si Canada. In Federatia Rusä, tulpina acestei linii a circulat ín mod activ pe parcursul anilor 2017-2018 ín 29 de teritorii._
Tabelul 2
Date privind eruptiile de rujeolà în Republica Moldova, provocate de diferite genotipuri alei virusului rujeolic, anul 2018
Concluzii
Genotipurile virusului rujeolei circulante în tarä în anul 2018 au inclus patru tipuri: D8 linia geneticä MVs / Cambridge.GBR / 5,16; D8 MVs / Gir Somnath. IND / 42,16; B3 linia geneticä MVs / Dublin.IRL / 8,16 / si D8 MeaNS-5484. Aceste genotipuri sunt räspändite pe larg în lume, inclusiv în tärile europene si în tärile limitrofe cu Republica Moldova. Depistarea de la douä cazuri de rujeolä, nelegate epidemiologic, ale genotipului virusului care nu a circulat printre con-tactele lor evidentiate sugereazä ideea cä acesti bolnavi au avut legäturi epidemiologice neevidentiate si e posibil cä circulatia virusului rujeolei în tarä era la un nivel mai înalt decât cel înregistrat.
Bibliografie
1. Zimmerman L.A., Muscat M., Singh S. et al. Progress Toward Measles Elimination - European Region, 20092018. In: Morb. Mortal Wkly Rep., 2019, nr. 68(17), pp. 396-401.
2. Cui A., Mao N., Wang H. et al. Importance of real-time RT-PCR to supplement the laboratory diagnosis in the measles elimination program in China. In: PLoS One,
2018, nr.13(11): e0208161.
3. Patel M.K., Gibson R., Cohen A. et al. Global landscape of measles and rubella surveillance. In: Vaccine, 2018, nr. 36(48), pp. 7385-7392.
4. Raoot A., Dewan D.K., Dubey A.P. et al. Measles Outbreak in High Risk Areas of Delhi: Epidemiological Investigation and Laboratory Confirmation. In: Indian J. Pediatr, 2016, nr. 83(3), pp. 200-208.
5. den Heijer C.D., Hoebe C.J. Measles outbreak in a Dutch region with high vaccination coverage. In: Ned. Tijdschr Geneeskd., 2015, nr. 159: A8898.
6. Gastanaduy P.A., Banerjee E., DeBolt C. et al. Public health responses during measles outbreaks in elimination settings: Strategies and challenges. In: Hum. Vaccin. Immunother., 2018; nr. 14(9), pp. 2222-2238.
7. Pabbaraju K., Gill K., Wong A.A. et al. Simultaneous Detection and Differentiation between Wild-Type and Vaccine Measles Viruses by a Multiplex Real-Time Reverse Transcription-PCR Assay. In: J. Clin. Microbiol.,
2019, nr. 57(4).
8. Prada J.M., Metcalf C.J.E., Ferrari M.J. Improving measles incidence inference using age-structured se-rological data. I n: Epidemiol. Infect., 2018, nr. 146(13), pp. 1699-1706.
9. Benamar T., Tajounte L., Alla A. et al. Real-Time PCR for Measles Virus Detection on Clinical Specimens with Negative IgM Result in Morocco. In: PLoS One, 2016, nr. 11(1): e0147154.
10. Xu W., Zhang Y., Wang H. et al. Global and national laboratory networks support high quality surveillance for measles and rubella. In: Int. Health, 2017, nr. 9(3), pp. 184-189.
11. Gömez-Camarasa C., Lara-Oya A., Cobo F. et al. Comparison of two chemiluminescent immunoassays in the detection of measles IgM antibodies. In: J. Virol. Methods, 2016, nr. 237, pp. 38-39.
12. Hatchette T.F., Scholz H., Bolotin S. et al. Calibration and Evaluation of Quantitative Antibody Titers for Measles Virus by Using the BioPlex 2200. In: Clin. Vaccine Immunol., 2017, nr. 24(1).
13. Ma R., Lu L., Suo L. et al. Evaluation of the adequacy of measles laboratory diagnostic tests in the era of accelerating measles elimination in Beijing, China. In: Vaccine, 2019, May 29. pii: S0264-410X(19)30695-4
14. Watanabe A., Shimada T., Takahashi T. et al. Correlates of laboratory-confirmed measles in Japan, 2011-2015. In: Vaccine, 2019, nr. 37(13), pp. 1756-1762.
15. Cui A., Mao N., Wang H. et al. Importance of real-time RT-PCR to supplement the laboratory diagnosis in the measles elimination program in China. In: PLoS One, 2018, nr. 13(11): e0208161.
16. Ghiddelaboratorpentrudiagnosticulrujeolei, rubeolei si parotiditei epidemice, cod PS-IRV-05 INCDMI Can-tacuzino, 2011. 9 p.
17. Dia N., Fall A., Ka R. et al. Epidemiology and genetic characterization of measles strains in Senegal, 20042013. In: PLoS One, 2015, nr. 10(5): e0121704.
Victoria Bucov, dr. hab. st. med., prof. cerc., cercetätor stiintific principal, ANSP, tel.: 079261188,
e-mail: victoria.bucov@ansp.md
